Ce spun oamenii din HR despre dezvaluirea salariilor bugetarilor

Majoritatea ministerelor au inceput sa publice pe site-urile proprii salariile angajatilor din luna aprilie la solicitarea presedintelui Traian Basescu, iar cifrele au validat ceea ce se stia: zeci de salariati din ministere isi rotunjesc veniturile din alte surse, ajungand sa castige, uneori, de doua-trei ori mai mult decat ministrii. In cazul Ministerului Economiei, de exemplu, un consilier personal a castigat peste 22.000 de lei in aprilie, spre deosebire de ministrul Adriean Videanu, care a incasat numai 7.643 de lei, de aproape trei ori mai putin.

"Nivelul salarial din sectorul public era mai mult sau mai putin cunoscut, iar faptul ca au aparut date oficiale nu face decat sa confirme ceea ce s-a dezbatut in ultimii ani. Aceste informatii sunt si pot deveni de interes atunci cand exista proiecte de recrutare in care candidatii sa provina din sectorul bugetar, insa au o relevanta scazuta, pentru ca este dificil sa faci comparatie intre atributiile unui contabil senior de la privat si cele ale unui economist din sectorul public, de exemplu", sustine Oana Datki, country manager al Consulteam, care reprezinta pe piata locala gigantul Mercer, cu activitati in consultanta in resurse umane. Tipul de pregatire si experienta profesionala sunt elementele care conteaza mai mult intr-un proces de recrutare decat salariul obtinut anterior.

Statul a cheltuit anul trecut cu salariile bugetarilor 11 miliarde de euro si, de multe ori, salariile au fost acordate netransparent, in functie de alte criterii decat performanta. Nu la fel se intampla si in mediul privat, unde salariile se stabilesc dupa criterii clar stabilite si dupa analize facute de firme de specialitate. "Informatiile privind salariile din sectorul public pot fi folosite ca referinta, dar nu mai mult. In companiile private, salariile se stabilesc dupa o analiza realizata de firmele care fac studii salariale, iar cresterile salariale si promovarile se fac in functie de rezultatele la evaluarile anuale de performanta", spune Irina Stoian, HR manager al companiei de credite de consum Cetelem, care numara peste 800 de angajati la nivel local.

De ce castiga consilierii si secretarii de stat mai bine decat ministrii

Desi se stia ca unii din angajatii ministerelor au venituri mai mari decat demnitarii de la Secretariatul General al Guvernului, surprinzator este numarul mare al celor care castiga mai bine decat ministrii. Spre exemplu, un referent din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cu studii medii, a incasat in aprilie un venit net de 10.504 lei, cu 20% mai mult decat ministrul Teodor Baconschi, care a incasat 8.092 de lei. Motivul?

"Exista functii de conducere in sistemul public care nu au acces la anumite sporuri sau ore suplimentare, intrucat fiecare minister sau agentie are cate o legislatie prin care este stabilita salarizarea, iar pe langa salariu se mai adauga si sporurile negociate in contractele colective de munca. Ministrul care castiga mai putin decat secretarul de stat probabil ca nu are acces la anumite sporuri sau ore suplimentare", sustine Florian Stroe, director financiar-contabil in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti. Discrepante salariale mai exista si in Ministerul Apararii, unde secretarii generali si secretarii generali adjuncti sunt mai bine platiti decat ministrul sau in Ministerul Mediului si al Muncii, unde veniturile unui secretar de stat sau al unui consilier depasesc cu mult remuneratia ministrilor din luna aprilie. Modul in care se se calculeaza salariile si sporurile in randul bugetarilor ramane totusi o enigma, avand in vedere faptul ca, prin legea salarizarii unice care a intrat in vigoare la inceputul anului, sporurile au fost incluse in salarii, iar cele care erau considerate ilegale ar fi trebuit sa fie - teoretic - eliminate. Mai mult, veniturile mai mari ale unor angajati de pe pozitii inferioare nu se pot justifica nici prin ore suplimentare, intrucat exista un act normativ in vigoare prin care se interzice plata orelor suplimentare in randul bugetarilor in acest an. "Niciodata in sectorul privat nu se va intampla ca un angajat de pe o pozitie superioara sa aiba salariul mai mic decat un subordonat", mai spune Datki.

Mediul privat are un sistem foarte clar de ierarhizare a salariilor, in functie de evaluarile performantei angajatilor, iar publicarea salariilor din sectorul bugetar nu face altceva decat sa ii uimeasca pe reprezentantii mediului privat, este de parere Cristian Gheorghe, general manager al firmei Business Intelligence Alliance (BIA), care desfasoara activitati de recrutare, payroll si leasing de personal. El a mai precizat ca este posibil ca un director din mediul privat poate sa accepte un salariu mai mic decat angajatii aflati pe o treapta inferioara numai in anumite conditii.

"Se poate ca un director general sa accepte un salariu mai mic decat subalternii sai daca, de exemplu, are actiuni in cadrul companiei sau daca bonusurile pe care le primeste la sfarsit de an ii aduc o recompensare totala mai mare decat a celorlalti", adauga Gheorghe.

Salarii de multinationala in ministere

In opinia Alexandrei Urseanu, business development manager in cadrul companiei de consultanta in resurse umane Hart Human Resource Consulting, care ofera si servicii de recrutare si selectie de personal, aparitia informatiilor oficiale despre salariile bugetarilor nu va avea niciun impact asupra procesului de recrutare, chiar daca o parte din candidati au lucrat anterior la stat.

"Indiferent daca provin din mediul privat sau din sec­torul bugetar, noi tot ii intrebam pe candidati

despre salarii, unde se pozitioneaza pe piata, care le sunt asteptarile, iar daca nu se incadreaza in marjele propuse de angajator, renuntam", spune Urseanu.

Salariile unor angajati din ministere pot fi comparate cu salariile obtinute de directorii din multinationale: de exemplu, un sef serviciu din cadrul Autoritatii de certificare si plata din cadrul Ministerului de Finante a castigat 10.826 de lei in aprilie (aproape 2.600 de euro), iar venitul sau este similar cu al unui director de vanzari dintr-o multinationala din domeniul FMCG, unde salariul net este de 3.000 de euro, acesta fiind unul din sectoarele cu cele mai mari salarii din economie.

"Daca un director economic dintr-un spital castiga 5.700 de lei pe luna, salariul sau este comparabil cu al unui manager contabil dintr-o multinationala, insa nu se cunosc atributiile pe care le are pentru a primi un astfel de salariu", mai spune Datki.

Transparenta salariilor de la stat nu-si va gasi niciodata corespondenta in mediul privat, politica de salarizare diferita a companiilor fiind unul dintre avantajele competitive pe piata.

"Nu va exista niciodata o transparenta a salariilor in mediul privat, pentru ca mediul este concurential. Este clar ca fiecare companie isi stabileste salariile pe baza unor studii salariale, iar foarte rare sunt cazurile in care o companie ofera, de exemplu, un salariu de cinci ori mai mare decat o companie concurenta, pentru aceeasi pozitie", mai spune Urseanu.