Homo religiosus europaeus

Autor: Vasileanu Marius 09.06.2010

Desigur că nu este vreo ruptură intre lupta Italiei la CEDO pentru păstrarea crucifixelor din şcoli şi interzicerea vălului islamic in câteva ţări europene. Aşa cum am arătat şi acum o săptămână, când am vorbit despre vălul islamic, atitudinea cu care sunt abordate aceste chestiuni este departe de a fi cea mai inţeleaptă, cu atât mai puţin are de-a face cu homo religiosus europaeus.

Mai nou - premieră in diplomaţia românească, fapt datorat, evident, rafinatului teolog Teodor Baconsky aflat in fruntea MAE - România se alătură Italiei in recursul impotriva sentinţei CEDO de eliminare a crucifixelor din şcoli. Agenţia catolică Zenit a publicat recent un articol dedicat problematicii simbolurilor religioase, cu titlul "In privinţa Crucifixului, 10 state susţin Italia in faţa Tribunalului European". "Pentru prima dată in istoria CEDO, 10 state, intre care şi Rusia, s-au declarat "amicus curiae", pentru a susţine Italia in recursul contra sentinţei Curţii, prin care se interzicea expunerea crucifixului in aulele şcolilor publice", precizează ZENIT.

CEDO urmează să ia o decizie in 30 iunie după ce a comunicat in 1 iunie 2010 la European Centre for Law and Justice lista statelor care s-au alăturat Italiei: Armenia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Lituania, Malta, Monaco, San Marino, România şi Federaţia Rusă. Aceste 10 state, care fac parte din cele 47 de naţiuni membre ale Consiliului Europei, au solicitat in mod formal să se poată prezenta ca parte terţă in cadrul procesului şi să poată susţine oficial, la CEDO, observaţii scrise şi orale. Dar presa din România nu prea a fost sensibilă la cele de mai sus…

Putem observa la o analiză rapidă că aliaţii Italiei nu sunt marile ţări din Europa, membre UE. In schimb, intre ţările Consiliului Europei regăsim alături de Italia cinci ţări ortodoxe (Bulgaria, Cipru, Grecia, România, Federaţia Rusă) - şi nici Armenia nu este catolică -, fapt deja semnificativ. Celelalte sunt ţări foarte mici ca populaţie, care au şi o relaţie geo-politică specială cu Italia (Malta, Monaco, San Marino), şi care, alături de Lituania, constituie, iată, singura "contrabalansare" catolică la grupul ortodocşilor. Deocamdată, Polonia, Spania - adesea mai catolice decât papa -, nu se prea aud...

Situaţia in discuţie este o hârtie de turnesol cu multiple semnificaţii. Care va fi rolul ortodoxiei in Europa de aici inainte şi in ce măsură politica externă este şi poate fi influenţată de orientarea religioasă a populaţiei majoritare - sunt doar câteva intrebări la care merită meditat cu seriozitate.

Tot agentia catolică ZENIT arată că Guvernul italian "face toate demersurile posibile" pentru a obţine anularea sentinţei din 3 noiembrie 2009. In acelaşi timp un număr de 12 ONG-uri au fost admise la CEDO tot ca parte terţă. Ca să fim oneşti, trebuie precizat că şi alte state europene, printre care Austria şi Polonia, care din motive interne nu s-au putut constitui "parte terţă", au declarat public susţinerea simbolurilor religioase şi că refuză a le inlătura din spaţiile şcolilor.

"Este vorba de un precedent important pentru CEDO, deoarece statele membre intervin de obicei doar când o sentinţă afectează un cetăţean propriu. Chestiunea Crucifixului este şi ea unică şi fără precedent: 10 state au decis să explice CEDO care este limita capacităţii sale de a crea noi drepturi, impotriva voinţei statelor membre. In această decizie trebuie să vedem o contrabalansare a puterii Curţii", a precizat pentru ZENIT Gregor Puppinck, director al European Centre for Law and Justice.

Decizia CEDO din 3 noiembrie 2009 ajunsese la concluzia că prin afişarea Crucifixului se viola articolul 2 al Protocolului nr. 1 (Dreptul la educaţie), ca şi articolul 9 (Libertatea religioasă) din Convenţie. Această decizie a fost ferm criticată de foarte multă lume, inclusiv de experţi. Unii au considerat-o "incerare de impunere a laicismului", in timp ce Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu prevede că statul este "obligat la neutralitate confesională in cadrul educaţiei publice obligatorii" sau in orice alt sector public. Realitatea demonstrează, arată ZENIT, că numeroase state membre ale Consiliului Europei sunt state confesionale, in sensul că au o religie oficială şi vorbesc de Dumnezeu in legile şi constituţiile proprii.

…Fără doar şi poate, respectul pentru un simbol religios presupune o abordare non-fanatică de ambele părţi - şi oficiali, şi credincioşi (acolo unde oficialii nu cred in cele sfinte). Iată de ce au fost voci care au considerat că numai dinlăuntru se vor putea diminua excesele islamului. Cu condiţia ca populaţia respectivă să le şi considere ca atare. Este motivul pentru care susţineam acum o săptămână că măcar la nivel de convieţuire cu musulmanii, România este un bun exemplu, nu este cazul să mergem pe urma Belgiei şi să interzicem - stupid şi ieftin - purtarea vălului. Nu mai departe de acum câteva zile, muftiul de Constanţa, Iusuf Murat, declara relaxat că, in ceea ce priveşte familia sa, este la latitudinea soţiei să poarte sau nu vălul. Iar aceasta a ales să nu-l poarte.

Oare când vor invăţa occidentalii cum funcţionează legea numită tentaţia fructului oprit?

MARIUS VASILEANU (n. 14 apr. 1964 la Gura Humorului, Bucovina) are o licenţă in filosofie (Universitatea Bucureşti) şi un master in antropologia spaţiului sacru (Universitatea de Arhitectură ''Ion Mincu''). Este doctorand al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Litere, cu o temă interdisciplinară in care continuă studiile de antropologie a religiei. A fost director al Editurii Muzicale şi profesor de istorie a religiilor in invăţământul preuniversitar. A susţinut o bogată activitate in presă: studii, articole, eseuri, recenzii, proză scurtă, editoriale, interviuri - in jurnale, reviste culturale şi cu profil spiritual -, producator şi realizator de emisiuni radio, numeroase colaborări la principalele televiziuni centrale. In ultimii ani a fost editorialist şi editor coordonator (departamentul cultură-religie) la ziarul ''Adevărul'' si redactor-şef al revistei ''Adevărul literar şi artistic''; ulterior a fost senior editor la agenţia de presă ''NewsIn'', coordonând departamentele de cultură-religie şi media-publicitate. Actualmente semnează o rubrică săptămânală in suplimentul ''Aldine'' al ziarului ''România liberă'' şi predă istoria religiilor la Universitatea Bucureşti.