Primaria Bucuresti a cheltuit peste 6 mld. € in ultimii cinci ani pe reparatii. Nu a finalizat niciun proiect major nou de investitii

Autor: Catalin Lupoaie 10.06.2010

Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) nu a reusit sa finalizeze in perioada 2005-2009 nicio sala de sport noua, nicio sala de spectacole, niciun pasaj, niciun stadion, niciun spital si nicio parcare noua. Putinele lucrari noi care au fost incepute au fost finalizate in proportie de 50-90%, in conditiile in care primaria a avut un buget total de 6,4 mld. euro. Banii au fost administrati de Adriean Videanu de la PDL intre 2005 si 2008, iar din 2008 si pana in prezent functia de primar general a revenit independentului Sorin Oprescu.

Din bugetul total de 6,4 mld. euro, doar 900 mil. euro au fost alocati pentru investitii, restul mergand in cea mai mare parte catre subventii, achizitia de bunuri si servicii, finantarea institutiilor din subordine si pentru cheltuieli de personal. Singurele capitole la care PMB si-a tinut promisiunile au fost reabilitarea strazilor si modernizarea liniilor de tramvai.

Pasajul Basarab, statia de epurare Glina, centrul istoric al Capitalei, 10 pasaje si penetratii sau cele peste 20 de parcari subterane si supraterane sunt doar cateva din proiectele de sute de milioane de euro anuntate in 2005, care trebuia sa fie finalizate pana la sfarsitul anului trecut. La multe din lucrarile de infrastructura nici nu au inceput lucrarile, chiar daca licitatiile au fost organizate, altele se afla inca in constructie, iar unele au ramas inca pe hartie. Toate proiectele amintite mai sus se regasesc si pe site-ul PMB la programul de dezvoltare a Bucurestiului in perioada 2005-2008 si multe dintre ele ar fi trebuit sa fie gata in perioada 2009-2010.

Primaria a accesat inca din 2006 credite de 4,2 mld. lei (1,2 mld. euro) din credite externe, care au fost cheltuite integral pana in 2009, avand in vedere ca anul trecut in bugetul general centralizat pe 2009 al primariei valoarea creditelor era zero.

Cei mai multi bani s-au dus catre subventii si catre achizitia de bunuri si servicii. Astfel, in perioada 2005-2009, PMB a cheltuit peste 925 mil. euro pentru subventii, mai mult decat suma alocata catre investitii, in timp ce pentru achizitia de bunuri si servicii s-au alocat 775 mil. euro. O alta destinatie pentru banii bugetului local au fost institutiile din subordinea PMB, care au primit in aceeasi perioada peste 588 mil. euro.

42% din strazi reabilitate, care oricum s-au stricat

PMB a cheltuit in perioada 2005-2009 peste 3,2 mld. lei (circa 900 mil. euro) pentru investitii, cea mai mare parte fiind alocata pentru reabilitarea a 167 de strazi, a patru pasaje, constructia pasajului Basarab sau stadionul Lia Manoliu.

In 2005 au fost reabilitate 15 strazi si bulevarde, alte 152 fiind finalizate intre 2006 si 2009. Insa iarna dificila de la sfarsitul lui 2009 a condus la aparitia gropilor chiar si pe strazile recent reabilitate, astfel ca in aceasta primavara au intrat din nou in reparatie.

Nu a fost construit niciun pasaj nou, desi in planurile primariei se aflau mai multe proiecte precum pasajul suprateran Doamna Ghica - soseaua Colentina, la care contractul a fost semnat in iunie 2006 cu firma portugheza Lena Engenharia e Construcoes, cu o valoare de 6,7 mil. euro, insa lucrarile nu s-au finalizat nici acum.

Practic, primaria a reabilitat doar trei pasaje existente - Victoriei, Unirii si Marasesti si l-a modernizat pe al patrulea - pasajul Obor, unde a fost mutata linia de tramvai deasupra pasajului, valoarea contractului fiind de 16 milioane de euro. In plus, au fost modernizate mai multe linii de tramvai pe soseaua Giurgiului, bulevardul Stefan cel Mare, soseaua Colentina, Caleea Mosilor, Strada Viitorului, sos. Mihai Bravu, calea Dudesti sau bulevardul Nicolae Titulescu.

Cea mai mare suma pentru investitii, de 390 mil. euro, a fost cheltuita in 2007, cand Bucurestiul devenise un imens santier, pentru ca aproape toate arterele principale erau in proces de reabilitare si modernizare, iar cea mai mica, de 27 mil. euro, a fost cheltuita in 2005.

Proiectele cele mai importante sunt cele care "urmeaza"

Intrebati de Ziarul Financiar care au fost cele mai mari 10 proiecte de investitii finalizate intre 2005 si 2009, reprezentantii PMB au dat drept exemplu doar reabilitarea infrastructurii educationale cu fonduri de la Banca Europeana de Investitii, cu o valoare totala de 128 mil. euro, din care s-au cheltuit doar 75,5 mil. euro, fiind finalizate doar 25 de scoli din totalul de 102, cate erau prevazute initial.

In schimb, reprezentantii primariei au reamintit care sunt proiectele care "urmeaza sa fie facute", precum constructia a opt parcaje subterane, 60 de gradinite sau proiectul de reabilitare a sediului primariei.

Primul parcaj subteran va fi realizat la Piata Universitatii, licitatia fiind deja finalizata. "PMB a incheiat contractul de concesiune de lucrari publice in vederea realizarii parcajului subteran Piata Universitatii cu un consortiu international din Spania. In acest moment, este in curs de elaborare proiectul tehnic in vederea inceperii lucrarilor de executie", afirma reprezentantii primariei.

Tot la capitolul planuri intra si investitiile PMB in constructia a 60 de gradinite cu cofinantarea in procent de 50% a Bancii Europene de Investitii, cu o valoare totala de 120 mil. euro, iar in cursul anului acesta urmeaza sa fie inceputa prima faza a proiectului, care presupune construirea primelor 20 de gradinite.

Stadionul Lia Manoliu si pasajul Basarab, aproape gata

Stadionul Lia Manoliu este realizat in prezent in proportie de 80% din structura de rezistenta, iar in momentul de fata se lucreaza la finisaje, urmand ca stadionul sa fie finalizat la sfarsitul lui 2010, potrivit reprezentantilor PMB.

Inceput in 2007, in urma unui acord semnat intre PMB si asocierea Max Boegl (Germania) si Astaldi (Italia), stadionul va fi realizat in urma unei investitii de peste 143 mil. euro, fara TVA. Bugetul alocat de PMB pe 2010 este de 146 mil. lei, pana acum fiind deja alocati 282 mil. lei sau 56% din valoarea totala a contractului. De asemenea, Guvernul trebuie sa aloce suma de minim 190 mil. lei pentru sus­tinerea financiara a proiectului.

Pasajul Basarab, al carui contract a fost semnat in 2006, urmeaza sa fie finalizat la sfarsitul anului acesta, potrivit ultimelor declaratii ale reprezentantilor PMB. Acest proiect, care ar fi trebuit sa fie gata in martie 2009, va primi 215 milioane lei (40 mil. euro), din bugetul CGMB, urmand ca in anul 2011 sa fie alocate alte 139 mil. lei, care vor acoperi lucrarile derulate in lunile octombrie-noiembrie 2010. Pasajul cu o lungime de 2 km va fi realizat dupa investitii totale de 110 mil. euro fara TVA, dupa ce au fost majorate cu 10% in 2009.

Un alt proiect semnat in 2006 este modernizarea statiei de epurare de la Glina, contract cu o valoare de 100 mil. euro, care la sfarsitul anului 2009 era finalizat in proportie de 70%, urmand ca lucrarea sa fie gata anul acesta, cu un an mai tarziu decat termenul anuntat initial. Statia Glina, care este construita de firma Aktor din Grecia, a intarziat din cauza mai multor erori de proiectare, din cauza carora a existat si riscul pierderii fondurilor europene ISPA, care cofinanteaza lucrarea.

Proiectul Net City, contract semnat in iunie 2008, pe o perioada de 49 de ani intre PMB si UTI Systems, este alt exemplu de investitie care se deruleaza lent, obiectul final fiind realizarea infrastructurii pentru telecomunicatii. Pana in prezent au fost finalizati doar 11 km din totalul de 300 km pe care urmeaza sa-i aiba reteaua in prima etapa din 2011, iar anul acesta ar putea fi puse in functiune alti 70 km. Valoarea totala a proiectului este de 88,2 mil. euro fara TVA.

Primaria Bucuresti

Unul dintre proiectele cu cele mai mari intarzieri este reabilitarea infrastructurii din centrul istoric, contract semnat in septembrie 2006, care urma sa fie incheiat anul trecut. Oprescu a decis anul trecut sa rezilieze contractul cu firma spaniola Sedesa, care a reabilitat doar patru strazi din totalul de 20, si a acordat in 2010 un contract de 750.000 de euro catre firma locala Apolodor din Bucuresti pentru punerea in siguranta a lucrarilor. Sedesa a actionat in judecata PMB, iar noul termen de continuare a lucrarilor este incert. Lucrarile de constructie au inceput in aprilie 2007, iar valoarea totala a contractului se ridica la 35,6 mil. euro, dupa ce Consiliul General al Municipiului Bucuresti a suplimentat valoarea lucrarilor cu 8,7 mil. euro.

Proiecte care n-au mai inceput

Oprescu a decis dupa preluarea mandatului sa opreasca anumite proiecte din lipsa de finantare, chiar daca unele contracte erau deja semnate. Doua astfel de exemple sunt racor­darile la autostrazile A1 (Bucuresti-Pitesti) si A2 (Bucuresti-Constanta).

Strapungerea catre autostrada Bucuresti-Pitesti dinspre Splaiul Independentei urma sa aiba 8 km, contractul fiind semnat in 2007 cu firmele Max Boegl (Germania) - lider al asocierii, Astaldi (Italia), Euroconstruct Trading 98, Tehnologica Radion si SC Proiect si avand o valoare de circa 170 mil. euro. In cazul strapungerii catre A2, contractul avea o valoare de 68 mil. euro, iar licitatia a fost ulterior blocata in instanta din cauza unor contestatii.

Cele doua proiecte erau vazute de urbanisti drept solutii la decongestionarea traficului la iesirea din Capitala, mai ales in Cartierul Militari unde cozile se intind in fiecare zi pe cativa kilometri.

Multe proiecte au ramas doar pe hartie

Ce proiecte de infrastructura trebuia sa fie realizate in perioada 2005-2009

Sursa: Planul de dezvoltare al PMB pentru 2005-2009