De ce plătesc românii de zece ori mai mult pentru o poliţă de asigurare de viaţă decât americanii

Autor: Angela Placinta 10.06.2010

Sistemul medical ineficient, nivelul redus de trai şi rata mare de mortalitate fac ca preţul unei asigurări de viaţă să fie mult mai mare în România decât în Statele Unite ale Americii.



Asigurările de viaţă cumpărate de români sunt mult mai scumpe decât cele de peste Ocean, chiar dacă aici salariile sunt net inferioare. Astfel, pentru o asigurare de viaţă simplă pe 30 de ani, care acoperă numai riscul de deces, pentru o sumă asigurată de 100.000 de euro un român plăteşte între 600 şi 1.600 de euro pe an, în funcţie de companie. La americani, în schimb, aceeaşi asigurare pentru suma de 100.000 de dolari costă între 204 şi 380 de dolari. Diferenţa de preţ este uriaşă, dar asigurătorii locali o justifică prin rata mai mare de mortalitate şi de morbiditate (rata îmbolnăvirilor) decât în SUA, dar şi decât în majoritatea ţărilor Uniunii Europene.

"Este normal să fie aşa, există variaţii de preţ şi între ţările Uniunii Europene în funcţie de statistici. Există două mari statistici care se folosesc în asigurări de viaţă: mortalitatea şi morbiditatea. În România, probabilitatea de a te îmbolnăvi este mult mai mare. În primul rând, sistemul sanitar, care reprezintă un factor important în creşterea speranţei de viaţă, este ineficient. Pentru a avea o speranţă de viaţă mai bună trebuie să punem accent pe profilaxie şi diagnosticare precoce, ceea ce nu prea se întâmplă", explică Theodor Alexandrescu, directorul general al companiei de asigurări de viaţă Alico (fosta AIG Life).

Speranţa de viaţă redusă se regăseşte şi în explicaţiile lui Peter Kasyk, directorul general al companiei de asigurări de viaţă Grawe. Statisticile, care nu avantajează deloc românii, se reflectă în preţurile practicate pentru asigurările de viaţă. Femeile din România au o speranţă de viaţă de 77,2 ani, aflându-se la coada clasamentului la nivel european şi fiind depăşite doar de femeile din Bulgaria, care trăiesc în medie 77 de ani.

"Bărbaţii români au la rândul lor a patra cea mai mică speranţă de viaţă din UE, aceasta fiind de 69,7 ani. O speranţă de viaţă mai mică la bărbaţi se înregistrează doar în Estonia, Lituania şi Letonia. Speranţa de viaţă a americanilor a crescut la aproape 78 de ani în 2007, un record, bărbaţii trăind în medie 75,3 ani, cu cinci ani mai puţin decât femeile care trăiesc în medie 80,4 ani, potrivit unei statistici guvernamentale", spune Kasyk.

Mortalitatea, cu 50% mai mare

În România rata mortalităţii este cu 50% mai mare decât cea înregistrată în SUA. Astfel, în aprilie anul acesta rata a fost de 1.250 de persoane la 100.000 de locuitori, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În SUA cele mai recente informaţii arată o mortalitate de 810 persoane la 100.000 de locuitori.

"Există o serie de factori care influenţează preţul unui produs şi generează într-adevăr această diferenţă de preţ. Speranţa de viaţă generată de starea de sănătate, cheltuielile incluse în prima de asigurare - cheltuieli operaţionale şi comisioane plătite canalelor de distribuţie - sau costurile plătite companiilor de reasigurare sunt câteva cauze relevante. O altă practică din SUA care poate influenţa preţul unei asigurări de viaţă este o diferenţiere mai mare de cost în funcţie de starea de sănătate a clienţilor, de exemplu fumători versus nefumători", afirmă Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurări.

Alţi factori care duc la scumpirea semnficativă a poliţei de asigurare este faptul că românii nu prea fac sport şi au loc multe accidente rutiere şi de muncă.

"România este una dintre ţările cu cele mai mari rate de mortalitate şi morbiditate din Europa, inclusiv comparativ cu SUA, iar cauzele sunt multiple: stil de viaţă mai puţin sănătos - alimentaţie necorespunzătoare, număr redus de persoane care fac sport, alte obiceiuri nocive cum sunt consumul de ţigări şi alcool -,
'cultura' necorespunzătoare privind prevenirea apariţiei sau evoluţiei unor afecţiuni şi rata ridicată de accidente - cele rutiere sunt în top, dar şi cele la locul de muncă, din cauza condiţiilor precare de desfăşurare a activităţilor", explică Alin Băiescu, director general adjunct al Aegon Asigurări de Viaţă.

Dacă ar fi mai multe poliţe, ar costa mai puţin

Preţul asigurării de viaţă nu depinde numai de starea de sănătate a populaţiei sau de obiceiurile nesănătoase, ci şi de numărul de poliţe încheiate în ţara respectivă. Cu cât sunt mai multe poliţe, cu atât riscul este mai dispersat, iar cheltuielile fixe ale asigurătorilor se împart la un număr mai mare de contracte, ceea ce înseamnă prime mai mici.

"Statul nu a făcut nimic pentru a încuraja dezvoltarea asigurărilor de viaţă, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, în special prin introducerea deductibilităţilor fiscale pentru primele plătite de asiguraţi", susţine Theodor Alexandrescu de la Alico.

Asigurătorii încearcă de mai mulţi ani să convingă guvernul de necesitatea introducerii deductibilităţii fiscale pentru primele plătite pentru asigurările de viaţă, dar până acum toate tentativele au eşuat. Din acest motiv, asigurările de viaţă au încă o pondere foarte redusă în Produsul Intern Brut, de nici 0,4%.

"Gradul de penetrare a asigurării de viaţă în randul populaţiei poate influenţa preţul asigurării, în sensul că anumite costuri fixe pot fi impărţite la un număr mai mare de oameni", spune Cornelia Coman de la ING.

Vom ajunge la preţurile americanilor?

"Doar dacă statisticile vor arăta o îmbunătăţire am putea ajunge la preţurile practicate în SUA. Ce se poate face imediat este dezvoltarea sectorului medical, dar acest lucru se poate întâmpla numai dacă există asigurări private de sănătate", explică directorul Alico.