Fitch: Economia scade cu 1%. De ce nu au ştiut economiştii?

Agenţia de rating Fitch anticipează o scădere a economiei cu 1% anul acesta după ce în ianuarie vedea o creştere cu 2% şi nu se aşteaptă la o îmbu nătăţire semnificativă a ratingului de ţară în perioada următoare, a declarat Richard Hunter, managing director EMEA şi Asia-Pacific în cadrul Fitch Ratings.

Analiştii Fitch continuă doar o listă lungă de economişti care îşi revizuiesc din mers estimarea privind evoluţia economiei româneşti în 2010. Inclusiv Executivul şi Comisia Naţională de Prognoză sunt pe această listă, previziunile lor coborând de la o creştere cu 1,3% (în ianuarie) la o contracţie cu 0,5%, în prezent.

Richard Hunter precizează că mai important decât estimarea de contracţie şi nivelul actual al calificativului este îmbunătăţirea la începutul anului a perspectivei ratingului de ţară de la "negativă" la "stabilă".

"Înţeleg de la analiştii noştri că Guvernul lucrează bine în cadrul acordului stand-by, iar evoluţiile sunt în general conform programului" a spus Hunter.

În februarie, Fitch a modificat perspectiva ratingului României de la "negativă" la "stabilă" şi a confirmat calificativele acordate datoriilor pe termen lung în valută şi lei la "BB plus", respectiv "BBB minus".

Anunţul Fitch vine în contextul în care instituţiile financiare internaţionale, băncile locale şi autorităţile şi-au modificat în ultimele săptămâni prognozele referitoare la evoluţia economiei în 2010, majoritatea opiniilor tinzând acum spre o continuare a recesiunii sau cel mult stagnare.

Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional prognozează acum o scădere cu 0,5% a Produsului Intern Brut (PIB) anul acesta, în condiţi ile în care în ianuarie bugetul public fusese construit pe baza unui scenariu de creştere cu 1,3% a economiei.

Analiştii spun că lipsa de flexibilitate a structurii economiei şi lipsa de coerenţă a politicilor guvernamentale sunt principalii factori care determină volatilitatea foarte mare a prognozelor.

"Previziunile din urmă cu două trimestre se bazau pe ipoteza că zona euro iese din recesiune şi economia românească se va relansa prin exporturi. Realitatea ne-a arătat însă că nu avem flexibilitatea necesară pentru a asigura o parte a creşterii economice prin consumul intern şi că cererea din zona euro nu este atât de mare pentru a ne trage afară din recesiune", spune Laurian Lungu, managing partner la compania de cercetare economică Macroanalitica.

Lungu se aşteaptă la o stagnare a economiei în 2010 şi spune că lipsa unei direcţii clare a politicilor guvernamentale a făcut ca în doar şase luni prognozele să se schimbe foarte mult.

În schimb, Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, apreciază că trecerea de la o estimare de creştere cu 1,3% la o estimare de scădere cu 0,5% a economiei nu este chiar atât de dramatică.

"În primul rând, contextul internaţional s-a deteriorat şi în al doilea rând investiţiile private nu şi-au revenit aşa cum ne aşteptam în urmă cu şase luni", a declarat Ghizdeanu.

Anul trecut, economia a trecut printr-o recesiune severă şi s-a contractat cu 7,1%. În primul trimestru din 2010, PIB a scăzut cu 2,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut în condiţiile în care, cu excepţia industriei, toate celelalte sectoare au rămas în teritoriul negativ. Industria a crescut cu 4,2% în primele trei luni, în timp ce sectorul construcţiilor a continuat să scadă cu 17,9%. Serviciile au rămas în recesiune, chiar dacă ritmul de scădere s-a redus la -2%.

În acelaşi timp, măsurile de austeritate anunţate luna trecută de Guvern vor presa şi mai mult asupra economiei pentru că oamenii vor avea mai puţini bani la dispoziţie şi astfel vor cheltui şi mai puţin decât până acum. În primul trimestru, consumul privat s-a restrâns cu 4% faţă de intervalul similar din 2009, în condiţiile în care acesta are cea mai mare contribuţie la formarea PIB. Sentimentul scăzut de încredere în rândul companiilor va întârzia şi reluarea investiţiilor private.

În prezent, chiar şi cele mai optimiste prognoze nu indică o creştere mai mare de 1% a economiei, după ce în ianuarie estimările mergeau până la 2,5%.