Grila şi grilul

Gratia, grila şi grilul sunt cuvinte înrudite, care au pe scara etimologică un îndepărtat strămoş comun: latinescul cratis. Varianta populară (neatestată) *gratis a lui cratis a devenit românescul gratie, iar diminutivul craticula "grătar mic, grătărel" a devenit în franceză grille, substantiv feminin, care şi-a creat şi un masculin gril, atestat încă de pe la 1300, cele două cuvinte fiind folosit indistinct până în secolul al XVII-lea, când gril s-a specializat pentru grătarul de prăjit carnea. Engleza are, împrumutate din franceză, şi grilajul ornamental (grille, cu o primă atestare pe la 1660), şi grătarul folosit în scopuri culinare (grill, cu prima atestare pe la 1700). Româna a luat, în epoca de îmbogăţire masivă cu neologisme latino-romanice, din franceză grila şi, mult mai recent, din engleză, grilul, care se suprapune perfect peste mai vechiul grătar (altfel spus, este un împrumut inutil).

Dicţionarele româneşti de limbă consemnează, pentru grilă, sensurile "clasice" cu care a intrat din franceză. În ultimele decenii, substantivul a dezvoltat, însă, fie prin evoluţia internă a limbii române, fie prin calchiere, sensuri şi sintagme noi. Să urmărim câteva:

1. (auto) "Grătar, de obicei cromat, din partea frontală a unui automobil": "Numai farurile şi grila radiatorului au fost schimbate radical, alături de stopuri şi hayon. În rest, Dacia este cea pe care o cunoaştem cu toţii." (Adev. 1 III 10).

2. Grilă salarială (după fr. grille des salaires) "sistem de ierarhizare a salariilor": "În iunie li s-a promis [mecanicilor de locomotivă] că li se vor calcula salariile după o nouă grilă." (R.l. 18 VIII 93 p. 9).

3. "Treaptă de salarizare": "Am primit în plus două grile (două niveluri în grila după care este salarizat personalul RATB n.r.). În medie, două grile înseamnă 160-180 de lei." (Adev. 1 IV 10).

4. Grilă de programe (după fr. grille de programmes) "sistem de încadrare orară a programelor radio-tv": "Filmele şi serialele vor ocupa un loc important în grila toamnei." (G. 29 IX 07 p. 18).

5. Grilă de repartizare "sistem de repartizare pe locuri prestabilite": "Comitetul Executiv al CDR [...] a avut ca punct principal pe ordinea de zi stabilirea grilei de repartizare, între formaţiunile membre, a candidaturilor pentru locurile eligibile în alegerile parlamentare din noiembrie 1996." (R.l. 14 VIII 96 p. 3).

6. (sport) Grilă de start (după fr. grille de départ) "ierarhie pentru plecarea în cursă stabilită după rezultatele anterioare": "Plecată ultima pe grila de start în calificări, slovena a strâns apoi din dinţi şi a reuşit să se califice până în finală!" (Adev. 19 II 10).

7. "Tip de examen la care se răspunde prin bifarea variantei corecte; lista cu întrebări şi răspunsuri de rezolvat": "Grila de examen a sosit de la Bucureşti, iar plicul a fost deschis în prezenţa acestor ofiţeri." (Telegraf 18 VIII 07).

8. (sport) Grilă de formare "sistem de stabilire a procentului din sumele de transfer ale unui sportiv cuvenite cluburilor la care acesta s-a format": "Reprezentanţii CSJ Ştiinta «U» Craiova au mers la sediul Universităţii Craiova pentru a depune o cerere prin care solicitau să le fie plătită grila de formare pentru şase juniori…" (Cotid. 27 XI 07).

9. pl.tant. (alim.) "Fursecuri preparate din cocă şi miere, în formă de grilă": Grilele sunt foarte gustoase.

10. (lit.) Grilă de lectură (după fr. grille de lecture) "interpretare a unui text etc. în funcţie de o ideologie sau de gusturile epocii": "În aceeaşi grilă de lectură se cuvine să citim, prin urmare, întregul volum, ca pe un «roman» en miettes al educaţiei estetice şi sentimentale…" (Ziarul de Duminică 9 II 10).

În lumea consumismului contemporan, nimic nu pare a fi mai rău decât să te situezi în afara grilei şi să nu-ţi poţi permite un gril…

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR ("Dicţionarul de Cuvinte Recente"), aflat în pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.