Şeful SIF5, condamnat la 4 ani de închisoare pentru fraudarea BIR

Dinel Staicu, preşedintele SIF Oltenia (SIF5) şi administratorul unei averi de 400 mil. euro care cuprinde participaţii de 6,1% din BCR şi 5,5% din BRD, a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 4 la 4 ani de închisoare cu executare pentru fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR) cu circa 5 mil. euro.

Staicu, care şi-a obţinut titlul de doctor în economie cu o disertaţie pe tema economiei subterane, a fost condamnat alături de doi dintre foştii conducători ai BIR şi la plata sumei de 8 mil. lei (1,9 mil. euro) la care se adaugă dobânzi cumulate în ultimii 10 ani şi cheltuieli de judecată de 40.000 de lei. Deşi decizia nu este definitivă, el ar putea pierde funcţia de preşedinte al SIF Oltenia. Staicu a anunţat că a depus apel împotriva deciziei.

"Acţionarii SIF Oltenia au votat, în 2008, pentru menţinerea mea în funcţiile de director general şi preşedinte până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei pe acest dosar. Până la o hotărâre definitivă sentinţa judecătoriei nu se poate pune în practică", a declarat Staicu, citat de Mediafax. Având în vedere că prima instanţă a avut nevoie de 4 ani de la punerea sub acuzare până la emiterea unei sentinţe, ar mai putea trece ani buni până la o decizie definitivă.

Acesta este primul caz în care şeful unei companii listate la Bursă este condamnat de o instanţă. Ştirea nu a afectat acţiunile SIF Oltenia, care au câştigat ieri aproape 5%.

Dinel Staicu a preluat conducerea SIF Oltenia în iunie 2006, în urma unei "lovituri de palat", prin care l-a îndepărtat pe fostul preşedinte Vasile Şalapă, iar mandatul său a fost marcat de mai multe scandaluri. Primul a venit chiar la câteva luni de la preluarea mandatului, în noiembrie 2006, când Staicu a fost trimis în judecată de DNA pentru fraudarea BIR. El a fost acuzat că a luat de la BIR, prin intermediul mai multor firme pe care le controla, credite în valoare de circa 5 mil. euro pe care nu le-a mai returnat. Potrivit procurorilor, o parte din bani ar fi fost folosiţi pentru cumpărarea de acţiuni la SIF Oltenia, unde potrivit informaţiilor din piaţă de la cea vreme, Staicu ar fi controlat circa 10% din capital.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) s-a autosesizat şi a cerut Consiliului de Administraţie al SIF Oltenia să convoace adunarea generală a acţionarilor (AGA) pentru a vota dacă-l păstrează său nu pe Staicu în funcţia de preşedinte. Conducerea SIF Oltenia a contestat decizia CNVM, însă Staicu a ajuns în cele din urmă în faţa acţionarilor în septembrie 2008, după ce în noiembrie 2007 a fost pus sub acuzare într-un al doilea dosar privind fraudarea Transgaz Mediaş cu circa 11 mil. euro.

El a reuşit să-şi păstreze însă mandatul, deşi Cătălin Chelu, unul dintre cei mai influenţi investitori în SIF-uri a încercat să-l îndepărteze de la conducere, suspendând drepturile de vot ale firmelor lui Chelu. Mai mult, în noiembrie, Staicu a fost reales în funcţia de preşedinte pentru un nou mandat de cinci ani, folosind aceeaşi strategie.

Implicat în tranzacţii de zeci de milioane de euro

În calitate de preşedinte al SIF Oltenia, Staicu a fost implicat în unele dintre cele mai mari tranzacţii de pe Bursă, precum vânzarea participaţiei de la Automobile Craiova către Ford. După privatizarea Automobile Craiova, el a încercat să obţină un preţ mai mare decât cel pe care americanii l-au plătit statului român, în 2007, purtând negocieri atât cu AVAS pentru un schimb de acţiuni, cât şi cu fonduri străine de investiţii. În cele din urmă, după un an şi jumătate de negocieri, a fost nevoit să se mulţumească cu acelaşi preţ oferit iniţial de americani, încasând circa 18 mil. euro pentru 22% din companie. Anul trecut, SIF Oltenia şi-a vândut şi participaţia la Bancpost, pentru circa 12,7 mil. euro. Iniţial însă, SIF5 bătuse palma cu grecii de la EFG pentru 12 mil. euro, încasând ulterior o diferenţă de circa 750.000 de euro, după ce celelalte SIF-uri au negociat un preţ mai mare.

Staicu a anunţat în dese rânduri pe parcursul mandatului său că vrea să facă curăţenie în portofoliul SIF Oltenia, prin vânzarea participaţiilor neprofitabile şi achiziţia de acţiuni în companii lichide, însă principalul responsabil cu strategia SIF este vicepreşedintele Tudor Ciurezu, cel care se află de peste 10 ani la conducerea societăţii.

SIF Oltenia administrează în prezent un portofoliu în valoare de 1,68 mld. lei (400 mil. euro), care cuprinde participaţii de 6,12% din BCR şi 5,47% din BRD, cele mai mari bănci de pe piaţa locală, dar şi aproape 1% din Petrom sau 20% din Biofarm Bucureşti. În ultimii patru ani, SIF Oltenia a făcut profituri de 460 mil. lei şi a dat cele mai mari dividende dintre SIF-uri, însă numai la presiunea acţionarilor.

Mai poate rămâne preşedinte?

Condamnarea lui Dinel Staicu pentru infracţiuni de natură economică ar putea determina CNVM să ceară din nou suspendarea sau chiar revocarea sa din funcţia de preşedinte al SIF Oltenia, existând precedente în acest sens.

În 2008, CNVM a cerut revocarea lui Cătălin Chelu din funcţia de preşedinte al SIF Moldova (SIF2), pentru că acesta fusese sancţionat anterior de CNVM pentru depăşirea pragului maxim de deţinere de 1%.

În plus, Staicu ar putea fi obligat să-şi vândă acţiunile la SIF Oltenia pentru a plăti despăgubirile cerute de instanţă. În prezent nu există date certe privind participaţia pe care el o mai deţine în cadrul societăţii. Oficial, el deţine în nume propriu 261.000 de acţiuni, în valoare de circa 80.000 de euro.

"Palmaresul" lui Dinel Staicu

• Născut în 1956 în comuna Leu din judeţul Dolj, Dinel Staicu a intrat în afaceri la 14 ani, ca fotograf la nunţi şi botezuri, potrivit propriilor declaraţii.
• A urmat apoi cariera de miliţian, după ce a absolvit cursurile Şcolii de subofiţeri de la Câmpina. În 1992 a revenit la afaceri, înfiinţându-şi mai multe firme.
• Este cunoscut pentru pasiunea pentru "Epoca de aur" şi pentru că a construit un parc tematic şi un muzeu în memoria lui Nicolae şi Elena Ceauşescu. Parcul Republicii Socialiste România ocupă 200 de hectare pe malul râului Jiu, iar Muzeul Comunismului este situat în comuna Scorniceşti, locul de naştere al lui Nicolae Ceauşescu.
• În anul 2000 a devenit doctor în economie, cu o disertaţie pe tema economiei subterane, iar în 2001 Parchetul a început urmărirea penală împotriva sa pentru o serie de infracţiuni economice.
• Tot în 2002 a preluat clubul de fotbal Universitatea Craiova de la Gigi Neţoiu pentru circa 400.000 de dolari. Ca şef al Universităţii Craiova a fost aproape în permanenţă în război cu fanii, a rulat mai mulţi antrenori şi a ocupat chiar el poziţia de director tehnic pentru scurt timp. În 2005, Craiova a retrogradat în Divizia B pentru prima dată în istorie, iar Staicu i-a cedat echipa gratis lui Adrian Mititelu.
• În iunie 2006 a fost ales preşedinte al SIF Oltenia, iar în noiembrie acelaşi an a fost pus sub acuzare pentru fraudarea BIR cu circa 5 mil. euro. În 2007 a fost pus sub acuzare într-un alt dosar privind fraudarea Transgaz cu 11 mil. euro.