Francezii trebuie să muncească mai mult ca să acopere deficitul de 32 mld. euro din sistemul de pensii

Din cauza găurii de 32 mld. euro din sistemul de pensii, statul francez nu-şi mai permite să ofere prea multe privilegii, care într-o oarecare măsură au ajuns să definească stilul de viaţă specific francez. Ce înseamnă asta? Pensionare la vârsta rezonabilă de 60 de ani, facilităţi pentru cinci milioane de angajaţi din sistemul de stat care pot ieşi la pensie chiar şi mai devreme, precum şi bonusuri şi scutiri de la impozite care le oferă pensionarilor şansa de a avea un nivel de trai mult mai ridicat decât angajaţii cu salarii medii, scrie Financial Times.

Din cheltuielile sociale ale guvernului de la Paris, 65% se îndreaptă către pensii. Asemenea celor mai multe state dezvoltate, Franţa este o ţară cu populaţie îmbătrânită şi totodată are una dintre cele mai mari speranţe de viaţă. În medie, femeile primesc pensie timp de 28 de ani, iar bărbaţii, timp de 24 de ani, comparativ cu restul statelor din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, unde cifrele sunt mult mai mici, de 23, respectiv 18 ani.

Angajaţii din sectorul public francez primesc o pensie egală cu 75% din salariul lunar primit în ultimele şase luni de activitate, în timp ce angajaţii de la privat primesc 50% din media lunară a veniturilor primite în cel mai bine remuneraţi 25 de ani de activitate, la care se pot adăuga pensiile private. Pensia medie din Franţa s-a ridicat în 2008 la 1.122 de euro (825 de euro pentru femei şi 1.426 de euro pentru bărbaţi). În România pensia medie este de 170 de euro.

Probleme la finanţarea deficitului sistemului de pensii

"Nu putem evita creşterea vârstei de pensionare. Toţi partenerii europeni vor munci mai mult, iar noi nu putem evita acest trend", a explicat ministrul muncii din Franţa Eric Woerth.

Deficitul sistemului de pensii este estimat a urca anul acesta la 32 mld. euro.

Potrivit casei naţionale de pensii din Franţa, dacă vârsta de pensionare nu va fi majorată, deficitul ar putea creşte la 80 mld. în 2030, până la 114 mld. euro în 2050.

Cheltuielile cu pensiile au reprezentat în 2007 13,3% din PIB, potrivit Institutului de Statistică de la Paris, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 11,8%. Guvernul francez susţine că acest indicator se află în prezent la 14,4% din PIB.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, ponderea cheltuielilor României cu pensiile a ajuns la 8,4% din PIB în 2010 şi ar putea creşte până la 15,8% în 2060.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy avea de ales din mai multe modalităţi prin care sistemul de pensii să fie reformat.

Acestea includeau extinderea perioadei de contribuţie la pensii, majorarea contribuţiilor sau reducerea pensiilor. Sarkozy a exclus ultimele două variante, în condiţiile în care costurile sociale din Franţa sunt oricum printre cele mai ridicate din Europa, iar reformele anterioare au diminuat deja viitoarele pensii cu 20%.

În Franţa există 15,5 milioane de pensionari, dintr-o populaţie totală de 65 de milioane. Estimările indică faptul că acest număr va creşte constant, în 2030 ajungând la 18 milioane şi în 2050 la 23 de milioane.

Grecii sunt de vină

"Înainte de criza din Grecia, guvernul de la Paris nu ar fi îndrăznit să se atingă (de pensii - n. red.). Acum însă există o asemenea presiune din partea pieţelor, încât se vor încerca diferite demersuri", a spus profesorul Bruno Palier de la Institutul de Studii Politice din Paris.

Orice francez poate beneficia de o pensie completă la vârsta de 60 de ani, atât timp cât a plătit contribuţii timp de cel puţin 40,5 ani. Începând cu 2012, această perioadă va fi majorată la 41 de ani, urmând să urce gradual.

Începând cu vârsta de 65 de ani, orice francez se poate pensiona, chiar dacă nu a lucrat 40,5 ani. Angajaţii din sectorul privat pot lucra până la 70 de ani dacă doresc, în timp ce pentru sectorul public limita superioară este de 65 de ani.

Potrivit Eurostat, francezii au ieşit la pensie în 2007 la o vârstă de 59,4 ani, în timp ce media europeană a fost de 61,2 ani.

Reforma sistemului de pensii urmează să fie dezbătută în parlamentul francez în septembrie.

Germania intenţionează, de asemenea, să majoreze vârsta de pensionare la 67 de ani, în timp ce Marea Britanie şi Italia - la 65 de ani.

Jacques Chirac, 31.000 de euro/lună

Fostul preşedinte francez Jacques Chirac primeşte o pensie lunară de aproape 31.000 de euro, potrivit Safeguardiang Pensions, un grup de lobby care susţine reformarea sistemului public de pensii. Chirac a lucrat timp de multe decenii în politica franceză, fie că a fost primar al Parisului, fie preşedinte al Franţei, astfel că se bucură de o pensie substanţială. Cazul său oferă un exemplu concret al "generozităţii" sistemului public de pensii, care acum pune foarte multe probleme statului francez din cauza faptului că numărul angajaţilor care cotizează pentru pensiile celor mai în vârstă a scăzut dramatic în ultimele decenii. Mai mult, modelul după care se calculează pensiile bugetarilor francezi este cunoscut sub denumirea "Rolls Royce", aluzie la exclusivista limuzină. Spre exemplu, după un mandat de numai cinci ani, un deputat îşi poate suplimenta pensia cu 1.500 de euro pe lună, în timp ce un senator, cu 2.000 de euro.