Sunt proiectele pe vânt o ameninţare pentru sistemul energetic?

"Multă energie verde înseamnă probleme pentru sistem." Acesta este primul semnal de alarmă tras de Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, referitor la impactul proiectelor eoliene asupra sistemului energetic naţional.

Energia verde, prima în sistem

Potrivit Legii 220/2008, care stabileşte sistemul de promovare a energiilor regenerabile şi care în prezent a fost trimis spre promulgare către Preşedinţie în urma modificărilor apărute la textul iniţial, "operatorii de transport şi sistem şi operatorii de distribuţie asigură transportul, respectiv distribuţia, precum şi dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse din surse regenerabile, pentru toţi producătorii de energie din surse regenerabile, indiferent de capacitate, astfel încât limitarea sau întreruperea producţiei de energie din surse regenerabile să fie aplicată numai în cazuri excepţionale, dacă acest fapt este necesar pentru stabilitatea şi securitatea sistemului energetic naţional."

Acest lucru înseamnă că indiferent de consumul naţional de energie dintr-un moment, energia produsă din surse regenerabile va fi prima încărcată în sistem, ceea ce ar putea duce la oprirea unor unităţi convenţionale în momentul în care nu există un consum de energie corespunzător.

Reactoare sub presiune?

"Reactoarele de la Cernavodă o să stea pe butuci pentru că vin investitorii din eoliene, iar energia lor are prioritate. Trebuie să se facă ceva cu această lege pentru că energia nucleară trebuie să fie protejată. Nu poţi să porneşti şi să opreşti reactoarele ori de câte ori bate vântul mai tare", spune Viorel Şerban, inginer în cadrul CITON, sucursală a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare specializată în proiectarea şi ingineria pentru obiective nucleare. Mai mult, specialiştii spun că în actualul text al Legii 220/2008 investitorii în proiectele eoliene au numai facilităţi, dar nicio obligaţie în ceea ce priveşte menţinerea securităţii sistemului energetic.

"Trebuie gândite anumite soluţii de back-up pentru sistem. Problema cea mai mare este evacuarea din zonă, ceea ce înseamnă întărirea reţelei. Ori dezvoltarea acestor capacităţi suplimentare necesită investiţii de la Transelectrica, ceea ce eventual se va traduce în tarife de transport mai mari, suportate de consumator", spune Anton Vlădescu, specialist în domeniul energetic.

Cei mai scumpi vor ieşi primii, nu reactoarele

Specialiştii din domeniu spun că totuşi grijile privind ameninţarea pe care proiectele eoliene o vor exercita asupra celor două reactoare de la Cernavodă sunt nefondate în contextul în care, deşi sunt cereri de proiecte de peste 20.000 MW, în cel mai optimist caz vor deveni realitate doar cei 3.000 MW care reprezintă practic limita sistemului. "Funcţionarea parcului pe care cehii de la CEZ îl fac la Fântânele şi Cogealac nu va afecta cele două unităţi de la Cernavodă. Ieşirea din funcţiune a unor unităţi convenţionale se va face în funcţie de anumite ordine de merit. Acest lucru va însemna ca vor ieşi din funcţiune pentru a face loc energiei eoliene acele termocentrale care au costuri mai mari decât centralele eoliene. Sunt destule de acest tip astfel încât să nu fie probleme pentru reactoare", spune un specialist din domeniul energetic.

Eolienele vor avea nevoie de back-up

Potrivit acestuia, cei peste 20.000 MW anunţaţi nu au cum să se realizeze pentru că la rândul lor dezvoltatorii de proiecte eoliene va trebui să semneze anumite contracte de back-up cu producători obişnuiţi de energie, astfel încât în momentul în care vântul nu bate să poată fi acoperite golurile înregistrate în sistem.

"Aceste contracte vor fi foarte scumpe şi nu toţi şi le vor permite. Acesta va fi încă un factor care va mai tăia din entuziasmul dezvoltatorilor de eoliene, domolit oricum de criză", mai spune specialistul.

În afară de grupul CEZ, care investeşte 1,1 mld. euro, au mai început construcţia unor parcuri eoliene italienii de la Enel şi au mai fost anunţate proiecte din partea unor mari grupuri precum Iberdrola (Spania) şi Verbund (Austria).

Noutăţi în Legea 220/2008

• Pentru fiecare MWh produs în energie solară se vor primi 6 certificate verzi, în loc de 4.
• Pentru fiecare MWh produs în energie eoliană se vor primi două certificate verzi până în 2017. Iniţial termenul prevăzut era 2015. Din 2018, producătorii de energie eoliană vor primi doar un certificat.
• Orice furnizor de energie care nu-şi va îndeplini cota de energie verde în cosul pe care-l livrează clienţilor săi va cumpăra necesarul rămas de certificate verzi la un preţ de 110 euro în loc de 70 de euro cum era în vechiul text al legii.
• Preţul unui certificat verde poate avea o valoare maximă de 55 de euro.
• În 2010, fiecare furnizor de energie va trebui să aibă o cotă de 8,3% de energie verde în toată energia livrată.