Şeful CNAS: Consumul de medicamente a canibalizat fondul de asigurări de sănătate

"În ceea ce priveşte consumul de medicamente în România asistăm la nişte particularităţi care nu există în nicio ţară europeană. Nu există control asupra prescrierii de medicamente. Aşa cum este construit sistemul, medicii pot prescrie medicamente scumpe. Adică prescriu medicamente originale. În aceste condiţii asistăm la o aberaţie. Trăim într-o ţară săracă, dar care consumă 70% medicamente originale şi 30% medicamente generice", a spus Duţă într-un interviu acordat Ziarului Financiar. Duţă, 40 de ani, a venit la conducerea CNAS în decembrie 2009.

Pe fondul crizei, majoritatea statelor europene încearcă să-şi reducă cheltuielile cu sănătatea şi au în vedere măsuri precum reducerea nivelului de compensare, substituţia medicamentelor originale cu cele generice sau tăieri de preţuri. Grecia, spre exemplu, a redus preţurile cu 25%, în timp ce autorităţile britanice au început să refuze anumite produse motivând că nu au rezultate pe măsura preţurilor mari practicate.

În sistemul de sănătate, fondurile CNAS, care se formează din contribuţiile angajatului (5,5%) şi angajatorului (5,2%) din salariul brut, merg în mare parte către spitale (1,8 mld. euro), iar un procent important către medicamente. În România există peste 400 de spitale, aproximativ 6.000 de farmacii şi în jur de 50.000 de medici. În ultimii ani fondurile sănătăţii au crescut puternic de la 1,4 mld. euro în anul 2004 la aproape 4 mld. euro în prezent, conform Le Figaro.

70% din cheltuiele unui spital - salariile

"Au existat discursuri în care pe bună dreptate se punea problema de ce nu a crescut calitatea actului medical în România, cu toate că fondurile alocate Sănătăţii au tot crescut. Explicaţia acestui fapt rezidă în cele două mari centre de cost: spitalele şi consumul de medicamente. La nivelul spitalelor, din raţiuni politicianiste au avut loc creşteri necontrolate şi nejustificate de creşterile succesive ale Fondului. În spitale, fondul cu salariile reprezintă cam 70-80% din cheltuieli. Dacă se mai adaugă 10% cheltuielile de întreţinere nu mai rămân decât 10% cheltuieli efective pentru actul medical. Pe de altă parte, consumul de medicamente este cel care a canibalizat fondul", a mai spus Duţă.

El explică faptul că pot exista trei modalităţi de control a banilor cheltuiţi pentru medicamente: fie impunerea unui plafon la medicii care prescriu, fie un sistem similar la farmacii (care a şi existat în România, dar la care s-a renunţat), fie impunerea unui anumit nivel al consumului, iar orice depăşire să fie suportată de companiile farmaceutice prin intermediul taxelor (clawback).

"În momentul în care s-a scos plafonul de la farmacii (toamna anului 2008 - n.red.), consumul de medicamente a crescut brusc cu 50%, ceea ce în valoare absolută a însemnat 300 mil. euro. Consumul de medicamente a crescut cu 300 mil. euro în loc ca aceşti bani să meargă în spitale", a mai spus Duţă.

Valoarea pieţei farmaceutice totală a crescut de la sub 500 mil. euro în 2000 la aproape 2 mld. euro anul trecut, sumă care include atât sumele suportate de Casă, cât şi cele plătite de pacienţi.

"Dacă a crescut consumul de medicamente, ar trebui să existe şi rezultate la nivelul pacientului. În realitate nu s-a îmbunătăţit niciun indicator obiectiv a calităţii vieţii bolnavului. În realitate s-au consumat medicamente scumpe fără niciun folos. Aberaţia este că în sistemul medical a crescut finanţarea, dar majoritatea creşterilor s-au dus către buzunarul şi către profiturile companiilor farma. Când s-a scos plafonul a fost probabil cel mai mare boom din lume, o creştere de 300 mil. euro într-un singur an. De la Casa de Asigurări din Olanda ne-au spus că dacă s-ar fi întâmplat în Olanda, probabil că ar fi fost război", a mai spus şeful CNAS.

4 milioane de asiguraţi plătesc pentru 20 de milioane de oameni

El propune ca soluţie pentru creşterea consumului de medicamente ieftine o nouă modalitate de compensare a medicamentelor şi vrea să împartă produsele în grupe pe tipuri de afecţiuni, iar din acestea să compenseze un preţ mediu (determinat de doza zilnică indicată), iar orice depăşeşte acest nivel să fie suportat de pacient. De ce nu s-a încercat până acum ceva similar?

"Nu s-a putut din cauza presiunii exercitată din piaţa farmaceutică. Din cauza faptului că aparent pe fondul boom-ului economic nu era o necesitate foarte stringentă. Presiunile făcute de producătorii de medicamente erau oricum mult prea mari."

Fondurile sistemului de sănătate provin din contribuţia a 4 mil. asiguraţi care contribuie şi pentru restul până la 20 mil. care nu plătesc, situaţie pe care Duţă o caracterizează ca fiind "agresiune asupra sistemului". El mai spune că în ultimii ani a scăzut nivelul procentual al contribuţiilor pentru sănătate de la 14% la 12% în 2004 şi la 10,7% în 2008, astfel că bugetul Casei a pierdut 30% din cât ar fi putut să fie.

CNAS dă bani fără să poată controla nivelul calităţii serviciilor prestate

Poate că cel mai mare paradox în sănătate este că deşi CNAS este finanţatoarea întregului sistem, nu poate să controleze calitatea şi modul cum sunt cheltuiţi aceşti bani, atribuţii care revin Ministerului Sănătăţii. "Aşa sunt făcute legile", spune Duţă, care adaugă că au existat iniţiative şi a discutat cu cei de la minister despre acest lucru.

Întrebat de ZF de ce medicii nu poartă ecusoane pe care să scrie numele şi funcţia, Duţă a afirmat că este o decizie care ţine mai degrabă de managementul spitalelor. "Este o problemă de bun-simţ care ar trebui să fie gestionată de manager. Noi suntem o bancă ce plăteşte servicii", mai spune Duţă.

Sistemul informatic, la doi ani distanţă de primele rezultate

Sistemul informatic din sănătate ar putea să intre în faza finală de testare peste doi ani şi ar urma să ţină evidenţa pacienţilor, a medicamentelor prescrise, a medicilor din sistem. Sistemul presuspune patru elemente: sistemul integrat unic integrat (SIUI), cardul de sănătate, reţeta electronică şi fişa electronică.

"Acum zece ani s-a câştigat o licitaţie pentru acest SIUI cu un contract în valoare de 112 mil. euro. Acest contract are două faze: o fază Built şi o fază Operate. Faza Built s-a finalizat acum doi ani. S-au plătit în jur de 40 mil. euro, urmând ca restul de bani să fie plătiţi în faze succesive în următorii 11 ani."