ANOFM ignoră banii europeni pentru HR. Fondurile vor fi realocate către privat

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), instituţia responsabilă cu protecţia şomerilor şi care le oferă sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, nu a depus decât 17 proiecte (cu o valoare maximă a finanţării de 85 mil. euro, potrivit estimărilor ZF) pentru obţinerea de fonduri europene, deşi are la dispoziţie 236 de milioane de euro până în 2013.

Ca urmare, autoritatea de management care gestionează banii europeni intenţionează să redistribuie fondurile alocate instituţiilor statului către mediul de afaceri.

"Încercăm să realocăm banii de pe domeniile unde nu mai există interes şi nu se respectă trendul pe care l-au preconizat cei care au făcut repartizarea iniţială. În principiu, vrem să luăm din banii alocaţi pentru instituţiile publice şi să sprijinim mai mult mediul privat, care poate oferi o creştere a numărului de locuri de muncă şi să prevină şomajul. În plus, problemele în implementare şi proiectele critice sunt ale instituţiilor publice, şi de aceea e cazul să ne adresăm mai mult mediului de afaceri", susţine Cristina Zevedei, directorul general al AMPOSDRU, autoritatea de management care gestionează fonduri europene de 4,2 mld. euro pentru dezvoltarea resurselor umane, fonduri disponibile pâ nă în 2013.

ANOFM este una din instituţiile privilegiate în cadrul programului de finanţare europeană pentru dezvoltarea resurselor umane, întrucât Axa prioritară 4, care vizează dezvoltarea personalului din serviciul public de ocupare, se adresează aproape exclusiv acestei instituţii, pentru că nu mai există alţi potenţiali beneficiari.

Dacă interesul ANOFM este scăzut pentru accesarea banilor europeni, la polul opus se află firmele private care vor să-şi instruiască angajaţii, întrucât peste 20% dintr-un total de 5.597 de proiecte au fost depuse în acest scop.

Până în prezent, au fost selectate proiecte în valoare de 413 milioane de euro pentru trainingul angajaţilor din firmele private, în timp ce valoarea totală disponibilă până în 2013 pentru această linie de finanţare este de 270 de milioane de euro.

Una din firmele private care au obţinut finanţare europeană în valoare de 4,5 mil. euro este Depro Inovaţie, o companie de consultanţă care va face training pentru 4.000 de femei din mediul rural şi din oraşele mici, care vor să iniţieze sau să participe la dezvoltarea unei afaceri.

"Deşi unii reprezentanţi ai instituţiilor publice s-au opus acestei realocări, considerând că Fondul Social European are mai mult o latură socială şi nu se adresează antreprenoriatului sau recalificării angajaţilor din mediul privat, având în vedere faptul că există totuşi Axa 3 (destinată creşterii adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor - n.red.), putem încerca să redirecţionăm acolo o sumă mai mare de bani pentru că există interes. Condiţiile de pe piaţă s-au schimbat faţă de acum cinci ani şi cred că e bine să încurajăm mediul de afaceri", explică Zevedei.

Programul pentru dezvoltarea resurselor umane are 7 axe prioritare şi 21 de domenii majore de intervenţie. Pentru ca banii să fie realocaţi de la o axă prioritară la alta este nevoie de acordul Comisiei Europene.

"Există proiecte de calitate, proiecte aprobate, dar care nu au putut fi finanţate şi se află pe listele de rezervă", mai spune Zevedei.

În 2010 nu pierdem niciun ban

"În 2010 nu avem niciun risc de a pierde bani europeni, acesta fiind primul semnal pozitiv, însă va exista acest risc pentru 2011, dacă nu avem de acum o viziune strategică în ceea ce priveşte realocarea. Dacă ar fi să calculăm absorbţia în funcţie de valoarea contractată, din 3,4 mld. de euro (fondurile disponibile fără contribuţia naţională), suma contractată de 1,2 miliarde de euro până la 11 iunie reprezintă un grad de absorbţie de 30% la jumătatea programului", mai spune Zevedei.

Recent, autoritatea de management a obţinut o schimbare a modelului de contract de finanţare (a redus numărul de anexe de la 17 la 4), iar prefinanţarea, care înainte se dădea în fiecare an de implementare a proiectului (şi avea valoarea de 30% sau 40% din valoarea sumei nerambursabile alo cate pentru anul respectiv) va fi oferită de acum încolo într-o singură tran şă, imediat după semnarea con tractului, ceea ce în­seamnă că valoarea prefinanţării se majorează (iar procentul se va calcula din valoarea finanţării nerambursabile, plus contri buţia beneficiarului).

"Această modificare va asigura cash flow beneficiarului şi se relaxează demararea proiectului. Dintr-o dată, beneficiarii vor avea bani suficienţi să înceapă şi să-şi deruleze acti vită ţile, fără să mai existe sincope în des­făşurarea proiectului", mai spune Zevedei.

O altă modificare vizează relaxarea în ceea ce priveşte prima cerere de rambursare: dacă înainte beneficiarul era obligat să plă tească un procent fix de 35% din valoarea cererii de finanţare pentru recuperarea prefinanţării de către autoritatea de management, în prezent nu mai există o astfel de condiţionare pentru prima cerere de rambursare.

Beneficiarii care au întâmpinat probleme şi nu au putut să-şi depună cererile de rambursare şi-au motivat întârzierile prin mai multe aspecte: fie procedura achiziţiilor publice le-a îngreunat procesul, fie au avut dificultăţi în iden ti fi carea grupurilor-ţintă sau au existat diferenţe de legislaţie în cadrul proiectelor în care există parteneri străini.

În perioada decembrie 2009 - mai 2010, beneficiarii au primit plăţi în valoare totală de peste 233,7 mil. lei (55,6 mil. euro), majoritatea provenind din prefinanţări, ceea ce înseamnă că există probleme în implementarea proiectelor şi de aceea cererile de rambursare întârzie să apară.