Mai aveţi bani de rate? Românii plătesc anual 5 miliarde de euro către bănci. Cum comentaţi?

Autor: Liviu Chiru 20.06.2010

Românii plătesc într-un an rate pentru creditele luate de la bănci cât un sfert din totalul veniturilor salariale. Cei 4,5 milioane de români care au luat credite de la bănci plătesc pe parcursul unui an rate de la bancă de circa cinci miliarde de euro, potrivit calculelor realizate de ZF, adică tot atât cât cheltuiesc pe ţigări, bere şi sucuri - cele mai mari pieţe din industria bunurilor de larg consum - la un loc.

Gradul mediu de îndatorare al celor care au contractat credite era de 28% la sfârşitul anului 2008, potrivit celor mai recente date ale BNR. Cum veniturile salariale ale românilor sunt de aproape 19 mld. euro (anual), reiese că volumul ratelor la credite este de circa 5 miliarde de euro. Aceasta înseamnă că, pe medie, fiecare persoană care are contractat un credit cheltuieşte anual 1.100 de euro pentru plata ratelor.

Efortul pentru plata ratelor a crescut odată cu majorarea dobânzilor de la începutul crizei financiare din toamna anului 2008, iar datele BNR arată că bancherii nu se grăbesc deloc să ajusteze costurile pentru împrumuturile aflate în derulare. În condiţiile în care dobânzile la creditele vândute în anii trecuţi nu sunt legate de un indicator transparent (aşa cum prevăd reglementările actuale), iar băncile pot stabili arbitrar nivelul dobânzii, efortul cu ratele la credite rămâne ridicat, chiar în timp ce mulţi oameni îşi văd veniturile diminuate, iar preţul altor active se ajustează, cea mai vizibilă fiind ieftinirea locuinţelor şi a terenurilor. Aceasta este povara celor aproape cinci ani de creştere explozivă (2004-2008), în care creditul pentru populaţie s-a umflat de zece ori, până la 25 de miliarde de euro.

Dacă dobânzile ar coborî cu 20% (adică de la 10% la 8% pe an), populaţia ar avea la dispoziţie un miliard de euro din reducerea efortului pentru plata ratelor, pe care l-ar putea direcţiona spre consum, în condiţiile în care lipsa pieţei de desfacere este principala problemă a firmelor în prezent. Prin măsurile de diminuare a cheltuielior bugetare, din consum va ieşi circa un miliard de euro. "Ca să se ieftinească creditele ar trebui să scadă dobânzile la depozite", spune Cătălin Pârvu, directorul general al Piraeus Bank.

Toţi bancherii invocă de altfel dobânzile "prea mari" la depozite ca justificare a preţului ridicat la credite. Chiar dacă dobânzile au coborât în ultimul an, bancherii au fost însă mereu atenţi să îşi conserve marjele de câştig (diferenţa între dobânda percepută la credite şi cea plătită la depozite), pentru a acoperi cheltuielile mai mari cu provizioanele, astfel încât să obţină şi profit. Pe primele trei luni ale anului, băncile locale au avut un profit net cumulat de aproximativ 100 de milioane de euro.

Dobânda la credite include acum şi costul riscului - adică bancherii transmit către clienţi cheltuielile cu provizioanele făcute pentru creditele neperformante, a căror pondere a urcat la 15% din portofoliul total. În anii trecuţi, costul riscului nici nu era menţionat atunci când se stabilea costul împrumuturilor.

E loc de ieftiniri

Evoluţia dobânzilor pe piaţă arată totuşi că ar fi loc pentru ieftiniri ale creditelor.

Dobânda medie la creditele în derulare în lei ale populaţiei a coborât cu un punct procentual în ultimul an, până la 16,2% pe an în aprilie. În acelaşi timp, dobânda la creditele noi a coborât de la 19% la 11,9% pe an, însă în această perioadă s-au vândut foarte puţine împrumuturi. La euro situaţia este similară: dobânda la creditele în derulare a coborât cu mai puţin de un punct procentual, la 7,4% pe an, în timp ce pentru împrumuturile nou-vândute dobânda a coborât cu patru puncte procentuale, la 5,9% pe an, potrivit datelor BNR.

Creditul pentru populaţie a crescut puternic din 2004 până în 2008, după care a intrat în "conservare", în condiţiile în care apetitul bancherilor de a mai da finanţări s-a redus dramatic de la începutul crizei. La rândul lor, bancherii se plâng că nici clienţii nu mai au curajul să se împrumute - nici pentru consumul imediat, nici pentru a-şi lua case - din cauza incertitudinilor privind veniturile sau chiar locul de muncă.

Chiar dacă nu mai dau credite, bancherii stau însă confortabil pe stocul de credite aflate în derulare, pentru care încasează dobânzi. La sfârşitul lunii aprilie, soldul creditului populaţiei era de 96,4 miliarde de lei (23,3 miliarde de euro), arată datele BNR, faţă de 91,4 miliarde de lei (aproape 25 mld. euro) în octombrie 2008, când s-a încheiat brusc perioada de boom a finanţării bancare.

La sfârşitul anului 2004, soldul creditului pentru populaţie abia se apropia de echivalentul a trei miliarde de euro, adică mai puţin decât însumează acum ratele plătite într-un an.

Sunt justificate cheltuieli atât de mari cu dobânzile?

"Depinde pentru ce au folosit banii", spune Cătălin Pârvu, directorul general al Piraeus Bank, unul dintre jucătorii cei mai ofensivi pe retail în anii de boom. Datele BNR arată însă că împrumuturile ipotecare (pentru achiziţia de locuinţe sau investiţii imobiliare) reprezintă însă doar un sfert din creditul populaţiei, cu un sold de 6,1 miliarde de euro.

Herbert Stepic, şeful grupului austriac Raiffeisen International, care controlează una dintre băncile din top zece pe plan local, spunea recent că rolul bancherilor nu este să înveţe clientul pe ce să folosească banii, ci doar să se asigure că va putea să ramburseze rata.

În Raportul asupra stabilităţii financiare pe 2009, BNR arăta însă că creditul a fost folosit preponderent pentru achiziţia de bunuri de consum, valoarea acestora depreciindu-se mult mai rapid decât scade datoria către banca.

Mai mult, creditele au fost acordate pe perioade tot mai lungi (5-10 ani pentru cele fără garanţii, respectiv 25 pâna la 40 de ani pentru ipotecare), astfel că în primii ani ratele lunare includ preponderent dobânda şi doar o mică parte din principal. BNR semnala că acest mix s-ar putea dovedi riscant.

"Dacă în viitor condiţiile privind şomajul şi veniturile se vor deteriora, iar populaţiei îi va fi tot mai dificil să-şi onoreze serviciul datoriei, va constata că datoria către bănci s-a redus doar marginal - pentru că în fapt plăţile până la momentul respectiv au acoperit în special dobânzile. În aceste condiţii, este posibil ca rata de nerambursare să crească şi mai mult prin efectul psihologic descris", potrivit raportului BNR. Banca Naţională nu a publicat încă Raportul asupra stabilităţii financiare pentru 2010.

Cât câştigă băncile din dobânzile la creditele populaţiei?

BNR nu publică date privind volumul ratelor încasate de băncile comerciale. Plecând însă de la nivelul veniturilor din dobânzi înregistrate de BCR, cea mai mare bancă locală în 2009, de echivalentul a două miliarde de euro, şi având în vedere că banca are portofoliul de finanţări echilibrat între retail şi corporate, rezultă că dobânzile încasate de la populaţie trec de un miliard de euro. Cum banca are o cotă de piaţă de 22% pe creditul de retail, reiese că la nivelul pieţei veniturile din dobânzi sunt de circa 4,5 miliarde de euro. Nivelul se corelează şi cu datele furnizate de BNR privind gradul de îndatorare a clienţilor cu credite în derulare, de circa 28% în decembrie 2008 (potrivit Raportului asupra Stabilităţii Financiare, ediţia 2009). La un număr de 4,5 milioane de salariaţi şi un salariu mediu net lunar de aproape 350 de euro, populaţia angajată are venituri de peste 18 miliarde de euro.

Cum a calculat ZF cât plătesc românii pentru credite

Metoda 1:

Gradul de Îndatorare

Metoda 2:

Bilanţul BCR