Cum a ajuns Poşta Română la pierderi de 43 mil. euro anul trecut şi la cheltuieli duble faţă de acum cinci ani?

Autor: Mirabela Tiron 23.06.2010

Compania de stat Poşta Română, în care lucrează 36.000 de angajaţi şi care operează aproape 6.900 de oficii poştale, aşteaptă anul acesta pierderi nete de aproape 60 de milioane de euro, pe fondul scăderii cererii pentru serviciile poştale şi al creşterii cheltuielilor. Cum a ajuns Poşta Română să treacă pe pierderi de la un profit net de 8 milioane de euro în urmă cu cinci ani, când transporta mai puţine colete şi mai puţine scrisori decât în prezent?



În timp ce Poşta Română va intra într-un proces de restructurare pentru a evita intrarea într-un "colaps financiar", operatori privaţi precum Fan Courier, cel mai mare curier de pe piaţă, bugetează creşteri cu 10% ale afacerilor din expedierea de colete (un segment pe care operatorul de stat este puţin dezvoltat) şi investeşte în sisteme informatice pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, pe o piaţă a curieratului estimată la 200 de milioane de euro.

"În prezent, Poşta Română este singura poştă din Europa care nu are un sistem contabil centralizat, un centru de sortare şi care funcţionează după instrucţiunile din 1952", a declarat Gabriel Sandu, ministrul comunicaţiilor. Dacă la oficiile poştale ale companiei naţionale încă se formează cozi, iar clienţii trebuie să interacţioneze cu reprezentantul poştei printr-un geam, la oficiile poştei din Franţa sau ale celei din Italia "epoca ghişeelor cu geamuri" a fost depăşită încă din anii '90. Astfel că, deşi oficiile poştale româneşti şi-au păstrat aspectul comunist, reprezentanţii companiei plănuiesc să investească în centre de sortare, sisteme informatice şi echipamente.

Poşta va primi consultanţă de la poşta italiană, franceză şi belgiană

"Partenerii care ne vor oferi consultanţă în vederea modernizării Poştei Române sunt poşta din Germania, poşta din Belgia şi poşta din Italia, cu care am semnat un memorandum. Fiecare partener va oferi expertiză pe diferite domenii. Poşta germană va oferi consultanţă în domeniul serviciilor bancare, în timp ce poşta din Italia va oferi consultanţă în logistică", a declarat Gabriel Sandu, care adaugă că până în 2014 Poşta Română ar trebui să treacă pe un profit de aproape 50 mil. lei (12 milioane de euro) în urma măsurilor de restructurare.

În ultimii cinci ani, Poşta Română şi-a dublat pierderile până la 400 de milioane de euro şi a trecut pe pierderi de 43 de milioane de euro anul trecut, potrivit oficialilor companiei. Semnarea unor contracte de achiziţii de peste 300 de milioane de euro în 2008, creşterea numărului de angajaţi şi a cheltuielilor salariale aferente, amânarea deciziei privind construcţia unor centre regionale de tranzit, gestionarea ineficientă a unor clienţi mari şi neoptimizarea achiziţiilor sunt doar câteva din cauzele ce stau la baza situaţiei financiare actuale a Poştei Române, potrivit datelor din hotărârea privind aprobarea strategiei de restructurare şi modernizare a Poştei Române, transmisă de către oficialii companiei către ZF.

"Pe fondul stagnării veniturilor din exploatare la nivelul anului 2009 şi în lipsa implementării unui plan de eficientizare care să permită reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor, Poşta Română va înregistra şi în anul 2010 o pierdere netă semnificativă, care se va adânci până la aproape 60 de milioane de euro în 2010", potrivit reprezentanţilor companiei.

Cele mai mari cheltuieli ale Poştei Române sunt reprezentate de cheltuielile salariale (55,4% din cheltuielile totale ale companiei), numărul angajaţilor fiind în creştere în ultimii ani, până la 36.000. Cu toate acestea, procesul de restructurare nu vizează realizarea de disponibilizări.

"În condiţiile în care Poşta Română ar dispune concedieri colective, salariaţii concediaţi ar urma să beneficieze de salarii compensatorii în funcţie de vechimea totală în sistemul poştal", au declarat reprezentanţii companiei de stat. Astfel că dacă un angajat cu o vechime de 30 de ani va fi dat afară, Poşta Română trebuie să îi plătească 30 de salarii compensatorii.

Contracte de 300 de milioane de euro a încheiat Poşta în 2008

O altă cauză care a determinat dublarea cheltuielilor o reprezintă contractele încheiate de operatorul naţional în ultimii doi ani. În 2008, Poşta Română a încheiat un contract de 44,8 milioane de euro cu compania aeriană Blue Air pentru servicii de transport aerian. Un alt contract este cel semnat cu firmele UTI Facility Management şi Romprest, în valoare de 41 mil. euro (148 mil. lei), în urma căruia se vor furniza servicii de curăţenie, mentenanţă şi întreţinere a clădirilor şi instalaţiilor pentru o perioadă de patru ani. Mai mult, compania a încheiat un contract de leasing în valoare de 19,8 milioane de euro cu Porsche Mobility pentru 727 de maşini.

Poşta Română a încheiat contracte de milioane de euro în timpul mandatului lui Dan Mihai Toader, pus sub învinuire anul trecut de DNA, într-un dosar referitor la asocierea Poştei Române cu un grup de firme în vederea realizării unui proiect imobiliar pe Calea Victoriei din Bucureşti. Dan Mihai Toader a fost numit la conducerea companiei de către ministrul comunicaţiilor Szolt Nagy în 2005, anchetat de asemenea de DNA. ZF nu a reuşit să îi contacteze pe Nagy şi Toader. La începutul anului trecut, Toader a fost înlocuit de Marius Vătavu, care a fost schimbat în septembrie cu Tudor Gabriel Bohâlţeanu, fost vicepreşedinte al băncii de stat Eximbank şi director general al Poştei Române în prezent. Din consiliul de administraţie al Poştei Române fac parte Andrei Săvulescu, Gabriel Cioacă, Cristina Antonie, Romeo Medan, Carmen Mirelle Rădoi şi Ionuţ Negrescu.

"Românii îşi vor putea plăti toate facturile la Poştă"

"Evoluţia descendentă a companiei a fost cauzată de scăderile înregistrate de serviciile poştale şi financiare", potrivit reprezentanţilor companiei. Serviciile financiare au contribuit cu 4% la totalul veniturilor obţinute de companie anul trecut. Obiectivele strategice vizează creşterea ponderii serviciilor financiare la cel puţin 25% până în 2012. "Intenţionăm să dezvoltăm acest serviciu astfel încât românii să îşi poată plăti la poştă toate facturile, de la factura de gaze, energie la cea de telefonie mobilă, aşa cum se întâmplă deja în străinătate", a spus Gabriel Sandu. Mai mult, el a precizat că Poşta Română ar putea să atragă venituri şi din dezvoltarea unei reţele de retail, respectiv prin aducerea unor magazine de papetărie pe spaţiile oficiilor poştale.