Studiu pe fonduri europene al fundaţiei Soros: Primăriile din oraşele mici sunt cenuşăresele finanţărilor de la Uniunea Europeană

Aproape 67% din primăriile din ţară au depus anul trecut proiecte pentru accesarea de fonduri europene, cele mai multe fiind primării din zona rurală şi din zona oraşelor mijlocii şi mari, potrivit studiului "Autorităţile locale faţă în faţă cu fondurile europene", realizat de fundaţia Soros România. Cercetarea cantitativă realizată prin folosirea chestionarului a luat în calcul un eşantion format din 3.185 de primării din ţară, din care doar 3.008 au dorit să participe la cercetare.

"Primăriile din oraşele mici se regăsesc într-o pondere foarte redusă în proiectele totale depuse de primării pentru fonduri europene, fiind un fel de Cenuşărese ale finanţărilor europene", a declarat Daniela Tarnovschi, unul dintre sociologii Fundaţiei Soros România, care a coordonat cercetarea pe fonduri europene.

Potrivit cercetării coordonate de ea, autorităţile locale din oraşele mici au avut de suferit din punctul de vedere al accesării fondurilor europene pentru infrastructura fizică de bază, în timp ce ruralul a avut acces la proiecte pentru drumuri, canalizare, apă.

"Deşi oraşele au fost eligibile pe programul operaţional regional (axa cu sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor), în realitate, prin «filosofia ei», axa s-a adresat oraşelor mijlocii şi mari. Oraşele mici sunt un fel de sate care nu au acces la programele de finanţare europeană adresate ruralului, de aceea acestea sunt cele mai afectate."

Cele mai bogate 20% dintre primării au depus în medie de peste 2,5 ori mai multe proiecte decât cele mai sărace 20% dintre primării. Valoarea fondurilor europene atrase de primării nu este cunoscută, având în vedere că nu s-a realizat o raportare din partea primăriilor sau a autorităţilor, după cum susţin reprezentanţii Fundaţiei Soros.

Spre exemplu, Primăria oraşului Ţăndărei, cu 14.700 de locuitori, nu a depus niciun proiect pentru fonduri structurale.

"Avem jumătate din bugetul primăriei imobilizat din cauza faptului că trebuie să terminăm de implementat două proiecte realizate în 2004 şi respectiv 2005, prin fonduri phare. Lucrăm încă la înfiinţarea unui serviciu de management pentru deşeuri şi la reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, proiecte aprobate şi realizate cu fonduri phare", a spus Costin Ionescu, şef de birou pe achiziţii publice în cadrul Primăriei oraşului Ţăndărei.

Circa 32,5% din primăriile din România au resurse financiare şi umane minime, în timp ce 34,1% din totalul primăriilor dispun de resurse umane, dar nu şi de resurse financiare. Primăriile care dispun de resurse financiare depun mai multe proiecte pentru bani europeni comparativ cu cele care dispun de un buget mai mic.

"Am depus doar un proiect pentru dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice în cadrul măsurii de creştere a competitivităţii economice, însă proiectul se află încă în curs de evaluare, deşi a fost depus anul trecut", a declarat un oficial al Primăriei oraşului Babadag (cu 10.037 de locuitori) din judeţul Tulcea. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 500.000 de euro, potrivit oficialului primăriei Babadag.

"Am apelat la o firmă de consultanţă în fonduri europene pentru realizarea acestui proiect, având în vedere că dosarul trebuia să fie foarte stufos." Numărul de proiecte depuse de către primării pentru finanţare europeană este influenţat semnifificativ de existenţa personalului specializat în elaborarea de astfel de proeicte.

"Doi angajaţi din primărie se ocupă de fonduri europene", a spus un oficial al Primăriei oraşului Babadag.