Ordonanţa de modificare a Codului fiscal, „rătăcită“ pe drumul spre Monitorul Oficial

Ordonanţa de urgenţă, a cărei aprobare în Guvern a fost anunţată miercuri seară, nu apăruse însă până ieri după amiază. În schimb, au început să circule zvonuri privind reţinerea documentului pentru modificări suplimentare.

Oricum Finanţele încalcă din nou principiul din Codul fiscal care cere un termen minim de şase luni între momentul introducerii unor modificări şi intrarea în vigoare a acestora, însă în cazul în care publicarea mai întârzie mult, vor stabili un nou record în materie de schimbare intempestivă a legislaţiei. Nu este prima ezitare în schimbarea legislaţiei din partea Guvernului Boc.

Un precedent deosebit în materie a fost introducerea cotei unice de 16% de la 1 ianuarie 2005.

O noutate legislativă care stârneşte mult interes este introducerea impozitului de 16% pe contravaloarea tichetelor de masă.

Ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu a declarat că tichetele de masă acordate de angajatori salariaţilor vor fi impozitate doar cu 16% aplicat la contravaloarea tichetelor, fără a fi percepute şi contribuţiile sociale, iar impozitul va fi plătit de către angajat. Acelaşi regim de taxare va fi aplicat în cazul tichetelor de vacanţă.

Ministerul Finanţelor anunţase miercuri seară după şedinţa de guvern "includerea în veniturile salariale" a contravalorii tichetelor de masă, ceea ce sugera posibilitatea aplicării şi a CAS.

"Este foarte bine că nu se aplică CAS la contravaloarea tichetelor de masă, pentru că altfel ar fi fost făcută inutilă existenţa acestora. Aşa, doar cu impozitul de 16%, rămân cât de cât atractive pentru angajatori", comentează Mihaela Mitroi, partener pe taxe la PricewaterhouseCoopers, cea mai mare firmă de consultanţă. Ea spune că extinderea cotei de impozit de 16%, inclusiv asupra tranzacţiilor pe bursă sau a dobânzilor bancare, era de aşteptat chiar de anul trecut

Cum vor fi impozitate veniturile PFA sau din drepturi de autor?

Ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu a anunţat după şedinţa de guvern de miercuri introducerea obligativităţii de a achita contribuţii sociale pentru persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente, însă modalitatea de calcul a rămas neclară. Vlădescu a precizat că aplicarea contribuţiilor va fi plafonată la o sumă reprezentând "cinci salarii medii brute pe an".

O variantă a textului ordonanţei de urgenţă care circula ieri după şedinţa de guvern arăta însă doar că "baza de calcul la care se aplică aceste contribuţii este limitată la cinci salarii medii brute pe economie la nivelul salariului mediu brut utilizat la fundamentare bugetului asigurărilor sociale de stat". Legea bugetului asigurărilor face referire la salariul mediu brut lunar.

Oricum, noul principiu este că "orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pe venit" şi asupra acestora se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat, asigurări sociale de sănătate şi asigurări de şomaj.

"Dacă încasaţi 100.000 de lei, să spunem, într-un an, ceea ce înseamnă circa 8.000 de lei pe lună, se scad 20.000 de lei (conform noii deduceri de numai 20%), deci rămân 80.000 de lei, la 80.000 de lei se aplică 16%, deci asta înseamnă, dacă nu greşesc 12.800, după care salariul mediu să spunem că este 1.000, ca să facem un calcul simplu, la 10 salarii medii înseamnă 10.000, la 10.000 de lei se aplică 5,5%, pensia care cred că este 10% şi 0,25% şomajul, deci cam 15-16%, deci mai plătiţi încă 1.600. În total, la un venit de 100.000 se plătesc sub 15.000 de lei", a fost exemplul oferit de Vlădescu.

Pe lângă modificarea Codului fiscal, Guvernul a hotărât miercuri majorarea capitalului Fondului de Garantare a Creditelor cu 46 mil. euro şi relaxarea condiţiilor în care IMM-urile pot accesa schema de ajutor de stat care le este dedicată.

Criterii relaxate la ajutorul de stat pentru IMM

IMM-urile se vor califica pentru obţinerea de finanţări nerambursabile de la Ministerul Finanţelor printr-o schemă de ajutor de stat chiar şi pentru investiţii mai mici de 30 mil. euro şi prin care să fie create mai puţin de 300 de locuri de muncă, după cum a stabilit miercuri Guvernul.

Conform noilor reglementări, sunt definite trei categorii de proiecte de investiţii eligibile pentru a beneficia de ajutor de stat:

• investiţii între 10 şi 20 mil. euro, inclusiv, şi minimum 100 de noi locuri de muncă;
• investiţii între 20 - 30 mil. euro, inclusiv, şi minimum 200 de noi locuri de muncă;
• investiţii care depăşesc 30 mil. euro şi minimum 300 de noi locuri de muncă.

Ministerul Finanţelor se aşteaptă ca în urma relaxării condiţiilor, IMM-urile să acceseze ajutoare de stat de circa 200 mil. euro. Schema de ajutor de stat pentru IMM-uri este în derulare până în 2013 şi are alocat un buget de 1 mld. euro pe cinci ani. Măsurile de sprijin pentru firme acordate prin astfel de scheme nu sunt supuse obligaţiei de notificare şi autorizare din partea Comisiei Europene.

Capitalul Fondului de Garantare a Creditelor va fi majorat cu 46 mil. euro pentru întărirea capacităţii instituţiei de a garanta credite pentru IMM-uri. Guvernul estimează că astfel Fondul va putea garanta finanţări bancare pentru proiecte de investiţii de până la 2 mld. euro, aşteptându-se ca peste 7.000 de firme mici să poată beneficia de sprijin în accesarea de credite bancare în principal pentru cofinan ţarea de proiecte cu finanţare europeană, pentru care contractanţii au nevoie de prefinanţare sau cofinanţare.

În condiţiile în care solicitările pentru credite Prima casă au scăzut abrupt din luna mai, Fondul de Garantare se poate concentra pe acordarea de garanţii pentru IMM-urile care încearcă să obţină finanţare de la bănci. Bancherii se plâng însă că Fondul solicită o documentaţie foarte stufoasă şi comisioane mari.