Cum au ajuns românii care au studiat în Monaco să-i cunoască pe Sharon Stone sau pe Giorgio Armani

Autor: Adelina Mihai 28.06.2010

Absolvenţii facultăţilor româneşti care urmează programe străine de masterat participă la proiecte derulate de marile companii, iar diploma obţinută aproape că le garantează locul pe short-listul celor mai căutaţi angajatori.



Andreea Varga şi Irina Peterson sunt absolvente ale unor programe de masterat şi MBA din cadrul International University of Monaco (IUM), una din cele mai cunoscute instituţii de învăţământ superior din vestul Europei, ajungând să participe la fondarea şi la conducerea unor companii antreprenoriale.

"Urmând cursurile unui program de masterat în domeniul bunurilor şi serviciilor de lux master, am ajuns să lucrăm cu personalităţi precum Sharon Stone, Celine Dion, Mika, David Guetta şi mulţi, mulţi alţii care au participat în acel an la World Music Awards în Monaco, Film Festival sau Grand Prix", susţine Andreea Varga, care a aplicat la programul oferit de IUM încă din 2007, când încă era în ultimul an la Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice.

Şi Irina Peterson a ales să urmeze cursurile unui program de MBA în cadrul IUM în 1998, pentru că era o "continuare firească" a studiilor economice, iar în acea perioadă nu erau prea multe oportunităţi pe piaţa locală de programe de masterat.

"Îmi doream să urmez un MBA la o şcoală de afaceri din Europa, însă mă atrăgea mai mult programa şcolilor americane şi de aceea am ales o universitate cunoscută pe plan european, ca să fiu mai aproape de casă, dar care să aibă şi elemente din programa americană. Aveam de ales între programul oferit de INSEAD de 18 luni şi cel de la IUM, de 10 luni. L-am ales pe cel mai scurt", spune Peterson, care a motivat că nu a ales cursurile unui program local deoarece "nu existau programe care să o convingă".

Cu o lucrare de dizertaţie făcută pentru compania Ferrari, Andreea Varga a fost singura româncă din cei 300 de studenţi care s-au înscris în programul de masterat în domeniul bunurilor şi serviciilor de lux, iar dintr-o clasă de 26 de studenţi, 23 erau de naţionalităţi diferite. În cadrul acestui program, studenţii sunt implicaţi în proiecte derulate în parteneriat cu marile companii de lux.

"Am participat la organizarea de evenimente de lux, am fost trimişi la traininguri în cadrul diferitelor companii, am cunoscut personalităţi ca Giorgio Armani, Beyonce, Dolce Gabbana sau Pagani", mai spune Varga. După absolvirea programului, s-a întors să lucreze în ţară, unde şi-a găsit un job în primele trei săptămâni, în condiţii de criză, pe un salariu de peste 1.000 de euro.

"Între timp mi-am deschis propria firmă de consultanţă în domeniul luxului - Luxury Tribuite Management - în care îmi este partener o fostă colegă din Franţa", mai spune Varga.

În cazul Irinei Peterson, programul de MBA a ajutat-o să înţeleagă mai bine documentele legale (pentru că programa includea cursuri de drept) şi i-au asigurat vocabularul de bază necesar mediului de afaceri, pentru că primele două luni au fost foarte dificile, întrucât cunoştea limba engleză doar la nivel conversaţional. De asemenea, un program de MBA a contat foarte mult la "greutatea" CV-ului.

"După ce am terminat MBA-ul, am fost curtată de compania de servicii financiare Merrill Lynch, care m-a trimis la un program de training pe brokeraj la Londra, după care am lucrat timp de câţiva ani pe funcţia de consilier financiar în Monaco", mai spune Peterson. Ulterior, a lucrat în cadrul companiei de management a activelor Monaco Asset Management SAM, iar o schimbare radicală a făcut în urmă cu doi ani, când a primit propunerea de a fi CEO la compania EuroCape, cu activităţi în domeniul energiilor alternative, la a cărei fondare a şi participat.

Cât costă un program de masterat la International University of Monaco

Pentru a se putea înscrie la programul "Master of Science in Luxury Goods & Services", candidaţii trebuie să aibă un certificat care să le ateste cunoştinţele de limbă engleză, să aibă două scrisori de recomandare şi, de preferat, să fi urmat un program de internship în cadrul unei companii din domeniul luxului. Preţul acestui program de masterat este de 14.500 de euro.

În luna aprilie a acestui an, IUM a fost integrată în grupul francez INSEEC, o şcoală de afaceri deţinută de grupul american Career Education Corporation (CEC).

"Criza nu a afectat întru totul piaţa franceză de programe de MBA şi de masterat, din contră, există mai mulţi tineri care vor să se formeze, dar şi persoane care sunt deja angajate şi care vor să-şi completeze studiile. Programele de masterat au foarte multe specializări, iar angajaţii vor să evite problema şomajului şi studiază pentru a deveni mai competitivi pe piaţa muncii", susţine Catherine Lespine, directorul general al grupului INSEEC, un grup educaţional fondat în urmă cu 35 de ani, care cuprinde opt şcoli şi peste 10.500 de studenţi (din care 40% sunt studenţi internaţionali). Numărul de studenţi INSEEC s-a dublat faţă de acum cinci ani, când erau înscrişi numai 5.800 de studenţi.

"Studenţii străini aleg, în general, programele de masterat în domeniul comerţului internaţional, pe când cei francezi aleg programele de audit şi control al gestiunii", spune Alain Senanedsch, director de dezvoltare internaţională în cadrul INSEEC.

Preţul programului de MBA oferit de IUM este de 24.800 de euro. Pentru a aplica la program, candidaţii trebuie să aibă un certificat care să le ateste cunoştinţele de limbă engleză, să aibă minim trei ani de experienţă de lucru şi să obţină punctaj de trecere la testul GMAT (The Graduate Management Admission Test).

"În ziua de astăzi oamenii nu au nevoie de o diplomă, ci de o educaţie de calitate, pentru că marile corporaţii nu-şi mai instruiesc angajaţii, ci se aşteaptă ca fiecare să ştie deja ce are de făcut", mai spune Senanedsch.

Bugetul grupului INSEEC a fost anul acesta de 75,9 milioane de euro, iar pentru 2011 bugetul stabilit este în creştere, de până la 83,4 milioane de euro. "Sistemul educaţional este asemănător cu cel al sănătăţii, în sensul că nu se alocă prea mulţi bani şi nici nu prea poţi face profit. Educaţia poate fi rentabilă sub egida unei bune gestiuni, prin care să se asigure noi investiţii, pentru că cererea este foarte mare, sunt milioane de tineri care vor să se formeze", adaugă Lespine, care are o experienţă de 24 de ani în domeniul educaţional.