Fiecare ţară îşi reduce deficitul când vrea. Bancherii au scăpat iar de suprataxare

Cei mai importanţi lideri politici s-au reunit duminică pentru a patra oară de când criza financiară izbucnită în Statele Unite a dat peste cap întreaga economie mondială, dar nici această întâlnire nu a adus decizii concrete, ci numai promisiuni, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Cu privire la reducerea deficitelor bugetare, cel mai fierbinte subiect al summit-ului, liderii celor mai puternice economii din lume au hotărât că fiecare ţară în parte va decide când a venit momentul să ia măsuri în acest sens. Cu alte cuvinte, aceasta este o cale de mijloc între dorinţa Germaniei de tăiere cât mai rapidă a deficitelor şi cea a Statelor Unite de a mai menţine stimulentele economice o perioadă, ca abia după aceea să fie atacat subiectul deficitului. "Viteza şi programul" consolidării fiscale "trebuie construite în funcţie de circumstanţele naţionale, astfel încât să nu afectăm în niciun fel revenirea economică", a avertizat vicepremierul australian Wayne Swan.

Redresarea economică este anemică

Având în vedere că revenirea economică din majoritatea ţărilor dezvoltate este în acest moment destul de lentă, oficialii de la Washington s-au temut că demersurile europenilor de a reduce datoriile şi deficitele ar putea pune în pericol reluarea creşterii economice la nivel mondial. Ideea a fost susţinută de altfel şi de alţi lideri mondiali, printre care şi premierul indian Manmohan Singh.

"Există riscul ca ajustările fiscale sincronizate din câteva economii majore să aibă un impact negativ asupra revenirii economice. Există de asemenea riscul ca eşecul în implementarea consolidării, acolo unde este necesară, să afecteze credibilitatea şi creşterea economică", potrivit unui document comun G20.

În momentul de faţă principalele zone de creştere nu se regăsesc în economiile cele mai avansate, ci în ţări emergente precum China, care sunt de asemenea îngrijorate de problema datoriilor din statele industriale.

Datoria publică medie a statelor avansate din G20 este aşteptată să urce la 107,7% din PIB anul acesta, aproape de trei ori mai mult decât estimarea pentru ţările emergente membre ale G20, de 37% din PIB.

Obama a lăsat de la el în problema deficitelor

În ciuda faptului că preşedintele american Barack Obama susţine menţinerea măsurilor de stimulare economică pentru a evita un nou declin al economiei mondiale, Statele Unite vor sprijini iniţiativele celorlalţi lideri G20, care sunt mai îngrijoraţi de datoriile suverane în creştere şi care vor să-şi înjumătăţească deficitele bugetare până în 2013, scrie The New York Times. Propunerea vine de fapt din partea lui Stephen Harper, prim-ministrul canadian, însă a primit şi sprijinul liderilor europeni, printre care şi cel al lui David Cameron, omologul său britanic. "Ţările care au probleme mari cu deficitul, aşa cum este cazul nostru, trebuie să ia măsuri pentru a-şi păstra nivelul de credibilitate, care este absolut vital pentru creşterea economică", a spus Cameron, glumind pe tema faptului că nu-şi poate permite să plătească elicopterul pe care preşedintele american Obama i l-a pus la dispoziţie sâmbătă pentru a putea ajunge de la Huntsville, Ontario, unde a avut loc summit-ul G8, la Toronto, unde s-a desfăşurat reuniunea G20.

Şi Obama a spus că "avem deficite pe termen lung de care trebuie să avem grijă. Vor exista răspunsuri diferite în acest sens la nivel de ţări pe fondul viziunilor noastre diferite, însă în ansamblu, avem acelaşi obiectiv".

Taxa pe bănci este în continuare tărăgănată

Statele G20 nu au reuşit însă să facă front comun pentru una dintre cele mai fierbinţi probleme: suprataxarea băncilor. În continuare, liderii mondiali sunt împărţiţi în două tabere. Ţări precum Marea Britanie, Franţa şi Germania vor cu orice preţ să aibă un instrument prin care să impoziteze băncile, în timp ce Canada şi celelalte naţiuni care nu au fost nevoite să apeleze la banii contribuabililor pentru a salva de la faliment instituţiile bancare susţin că băncile lor au ieşit cu bine din criză tocmai datorită practicilor prudente şi că, din acest motiv, nu ar trebui "pedepsite" printr-o taxă.

"Din păcate, nu avem o poziţie comună la nivelul G20 nici cu privire la impozitarea băncilor, nici cu privire la impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare", a spus cancelarul german Angela Merkel.