Cât de relevant va fi indicele imobiliar publicat fără preţuri?

Autor: Cristi Moga 29.06.2010

Institutul Naţional de Statistică a publicat ieri primul indice privind preţurile locuinţelor realizat de o instituţie publică, analiză care prezintă la sfârşitul lunii iunie informaţii valabile pentru primele trei luni ale anului, fără a indica vreun reper privind preţurile reale de tranzacţionare.

Acesta este unul dintre cei mai aşteptaţi indici din economia locală, dar impactul său ar putea fi redus, cel puţin în actuala perioadă, când volatilitatea pieţei este extrem de ridicată.

Indicele arată că în primul trimestru scăderea preţurilor la locuinţe a fost de 3,9% faţă de anul 2009, anul de începere a anchetei bazate pe datele comunicate de către notarii publici. Pre ţurile apartamentelor din Capitală au scăzut cu 5,7%, în timp ce casele individuale din oraşe s-au depreciat cu 4,3%. În afara Capitalei pre ţurile apar ta mentelor au scăzut cu doar 1,6%, în timp ce casele de la ţară s-au ieftinit cu 4,3%.

Acestea sunt deocamdată singurele informaţii oferite de către autorii indicelui, la realizarea căruia au contribuit Institutul Naţional de Statistică, BNR, dar şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, care furnizează informaţii privind valorile de tranzacţionare a proprietăţilor.

"Obiectivul cercetării este de a mă sura evoluţia trimestrială a preţurilor proprietăţilor rezidenţiale faţă de anul 2009 (anul de începere a anchetei) şi nu de a calcula preţul mediu pe metru pătrat sau o valoare medie per tranzacţie în funcţie de numărul de camere sau suprafaţa utilă", au comunicat reprezentanţii INS.

În aceste condiţii, valoarea indicelui ar putea fi mai degrabă una istorică decât practică. Faţă de primul trimestru al acestui an, cel puţin trei elemente pot influenţa preţurile şi decizia de a cumpăra sau nu o locuinţă. Primul este legat de relansarea programului Prima casă spre sfârşitul lunii aprilie, apoi reducerea salariilor cu 25% pentru angajaţii din sistemul public, iar în final majorarea TVA de la 19% la 24% atât pentru produsele obişnuite (creşterea preţurilor poate scădea sumele disponibile achiziţionării unei locuinţe), cât şi pentru locuinţele cu un preţ mai mare de 380.000 de lei cumpărate de la persoane juridice.