Cojocaru, BRD: Piaţa nu reuşeşte să îşi revină, căutăm segmente mai stabile
BRD-SocGen, a doua mare bancă locală după active, a reluat recent promovarea pachetelor de produse şi servicii pentru liber-profesionişti, în încercarea de a-şi stabiliza veniturile în condiţiile în care piaţa - incluzând clienţii individuali, dar şi firmele mici şi medii - nu reuşeşte să îşi revină.
"Este o pătură mai stabilă de clienţi, în condiţiile în care IMM-urile (întreprinderi mici şi mijlocii, n. red.) au probleme, iar zona de microîntreprinderi practic a dispărut", spune Lucian Cojocaru, director executiv al Polului Comercial al reţelei BRD.
Potrivit studiilor realizate de bancă, acest segment numără circa 280.000 de persoane care au declarat că derulează profesiuni liberale (care includ, spre exemplu, avocaţii, notarii sau medicii) dintr-un total de peste 530.000 de persoane înregistrate ca "persoană fizică autorizată".
BRD lansase pachetele pentru liber-profesionişti în urmă cu mai mulţi ani, în paralel cu o ofertă pentru firmele start-up şi cele de dimensiuni mici. La acel moment, francezii s-au concentrat pe promovarea pe nişa firmelor, care era în plină efervescenţă. Acum situaţia s-a schimbat radical.
"Aceste pachete vor fi distribuite prin intermediul reţelei existente. Avem consilieri de clientelă dedicaţi, dar până acum ei se ocupau mai mult de IMM-uri", spune Cojocaru. BRD are o reţea de circa 930 de unităţi teritoriale, a doua ca mărime din sistemul bancar, după cea a CEC Bank.
El afirmă că principala provocare a segmentului de clienţi cu profesiuni liberale este legată de nevoile specifice fiecărei meserii.
"Creditul este automatizat, printr-un sistem de scoring, pe care oricum îl vom simplifica. Fiind însă un segment relativ eterogen, nu este obligatoriu să se potrivească. Unii nici nu au nevoie de finanţări. Punem accentul pe pachetul de servicii, vom merge pe apropierea acestui segment de clientelă de bancă", menţionează bancherul.
Majoritatea băncilor mari au în ofertă produse dedicate liber-profesioniştilor, în timp ce Libra Bank, un jucător de talie mică controlat de fondul american de investiţii NCH, este chiar specializat pe această nişă. Banca Transilvania, singura bancă de top zece cu capital privat românesc, a creat o linie de afaceri distinctă dedicată medicilor. Banca este orientată tradiţional pe sprijinirea firmelor de talie mică şi medie.
Concentrare pe comisioane
BRD încearcă astfel să îşi majoreze ponderea comisioanelor legate de operaţiuni şi alte activităţi care nu presupun asumarea de riscuri în bilanţ, pentru a compensa scăderea activităţii de creditare. Aceasta este de altfel ţinta tuturor bancherilor pentru anul acesta.
"Circa 60% din veniturile noastre din comisioane sunt legate de risc, fie că este vorba de comisioane de acordare, de administrare sau emitere de scrisori de garanţii. Restul de 40% vin din servicii", spune Cojocaru. Ţinta este de echilibrare a celor două componente. Spre exemplu, BRD nu percepe comisioane pentru deschiderea conturilor curente, însă percepe o taxă lunară de 0,7 euro (1,6 lei) pentru administrarea lor. Depunerea de numerar în cont este gratuită, în schimb încasarea de fonduri în cont prin virament bancar este taxată cu doi până la zece lei, în funcţie de sumă. La BCR, cea mai mare bancă locală, deschiderea conturilor curente este gratuită, iar comisionul de administrare este de 2,5 lei pe lună. Banca taxează depunerile de numerar în conturile altor clienţi cu 4 până la 10 lei, iar în cazul încasărilor în cont percepe comisioanele BNR.
Înrăutăţirea portofoliilor de credite continuă
"Piaţa nu îşi revine. Din punctul de vedere al riscului, lucrurile sunt încă instabile. Păreau că se stabilizează în primăvară, dar toate discuţiile din jurul măsurilor Guvernului au indus o stare de tensiune şi pe retail şi pe zona IMM-urilor care se văd în riscuri", spune Cojocaru. Dacă majoritatea bancherilor anticipau că momentul cel mai dificil, din punctul de vedere al creşterii ponderii creditelor cu probleme, trebuia atins în această vară, acum perspectivele s-au deteriorat. "Sigur va continua pe parcursul lui 2010 şi probabil şi în 2011."
Cojocaru afirmă totuşi că BRD nu se confruntă cu creşteri notabile ale riscului (nivelul cheltuielilor cu provizioanele făcute pentru creditele cu probleme, n. red.), în timp ce scăderea portofoliului de credite nu este consistentă.
La sfârşitul lunii martie, BRD avea credite în sold de 30,1 miliarde de lei (7,3 mld. euro), nivel similar cu cel din decembrie anul trecut, dar cu 4% în lei sub nivelul din decembrie 2008.