Finanţele trebuie să împrumute de la bancheri 4,6 miliarde de lei în iulie
În iulie, Ministerul Finanţelor trebuie să răscumpere şi o emisiune de euroobligaţiuni de 700 mil. euro.
Ministerul Finanţelor caută să îm pru mute 4,6 mld. lei (puţin peste un miliard de euro) de la bănci în iulie, în condiţiile în care doar pentru a rambursa titluri care vor ajunge la scadenţă luna aceasta are nevoie de circa 3 mld. lei. Pe lângă aces tea, statul mai trebuie să ramburseze şi 700 mil. euro, în contul unor euroobligaţiuni care ajung la scadenţă. Se anunţă astfel o luptă dură pentru randamente, după ce în iunie Trezoreria şi-a per mis să "forţeze mâna" băncilor, menţinând ran da mentele la lei sub 7% pe an, însă cu costul de a atrage doar un sfert din suma programată. Încă de luna trecută ministrul finanţelor, Sebas tian Vlă descu vorbea de presiunile din partea băn cilor, care cereau randamente de peste 7% pe an. Între timp situaţia s-a com plicat, Curtea Con sti tu ţională respingând măsu ra de tă ie re a pen si ilor, ceea ce a dus la nevoia de a ma jora TVA de la 19% la 24%, care loveşte însă di rect în eco no mie. Dacă nu apare ceva nepre vă zut, con du cerea FMI ar trebui să aprobe a cincea tran şă din îm prumut, de circa 900 mil. euro. Aceşti bani se duc însă în rezerva BNR, iar Finanţele trebuie să găsească fonduri de pe piaţă. Singurul ajutor pentru Finanţe ar putea să vină de la BNR, care ar putea să lase mai mulţi lei pe piaţă pentru a ţine dobânzile jos. BNR este însă acum într-o situaţie dificilă, pentru că trebuie să facă faţă şi presiunilor de depreciere a leului. "Cât de sus va urca randamentul la titluri de stat depinde de evoluţia cursului, de cât de mult se depreciază leul. Dacă vor exista presiuni pe curs şi se va ajunge la 4,4 sau 4,5 lei pentru un euro, randamentele la titluri ar putea să urce la 8-9%. Dacă nu, banca centrală va încerca să lase lichidităţi în piaţă să se împrumute şi Ministerul Finanţelor", a comentat un dealer.
Finanţele mai au de rambursat luna aceasta şi 700 mil. euro, în contul unei emisiuni de euro-obligaţiuni care ajung la scadenţă. Teoretic, suma a fost deja acoperită prin emisiunea de euroobligaţiuni din martie anul acesta, când statul a împrumutat un miliard de euro, pe care FMI i-a cerut să îi păstreze într-un fond-tampon.
Pe piaţa valutară, euro s-a tranzacţionat ieri la 4,35-4,36 lei, în scădere faţă de miercuri, când atinsese chiar pragul de 4,4 lei. Deocamdată străinii sunt mai optimişti în privinţa leului decât românii şi vând valută, mizând că BNR nu va permite o depreciere considerabilă a cursului.
"Este doar o problemă de timp, mai devreme sau mai târziu Ministerul Finanţelor urmând să fie nevoit să plătească randamente mai mari", a spus sursa citată.
Finanţele trebuie să acopere un deficit bugetar din ce în ce mai mare. În luna mai majorarea cheltuielilor bugetare şi continuarea declinului veniturilor au adâncit deficitul cu încă 4 mld. lei (1 mld. euro), la 3,1% din PIB. Până acum, diferenţele au fost acoperite prin amânarea unor cheltuieli, datoriile statului către mediul privat continuând să crească.
Licitaţiile pentru titluri de stat au eşuat în iunie, Finanţele "luptându-se" cu băncile în condiţiile în care acestea au cerut randamente mai mari la titlurile de stat, de peste 7% pe an, după ce în aprilie reuşi seră să preseze în jos randamentele, chiar sub 6%. Practic statul nu a reuşit în iunie să împrumute nici măcar un sfert din suma planificată de 4,6 mld. lei, deşi a plătit randamente de până la 7% pe an, în creştere faţă de lunile precedente. Suma atrasă nu acoperă nici măcar volumul titlurilor ajunse la scadenţă, de circa 1,7 miliarde de lei. Trezoreria a reuşit să plaseze în iunie titluri la randamente mai mici decât cele la care se tranzacţionau maturităţi si milare pe piaţa secundară, însă volumele au fost mult mai mici decât cele planificate.
Poziţia inflexibilă a Trezoreriei în faţa majorărilor de dobânzi cerute de bănci poate fi justificată prin existenţa unui fond-tampon de circa un miliard de euro constituit la recomandarea FMI pe seama emisiunii de eurobonduri din martie.
Pe de altă parte, nici băncile nu au alte oportunităţi având în vedere că ezită să reia creditarea, iar la BNR primesc pentru depozitele pe o zi dobânzi de 2,25% pe an.
Ministrul finanţelor Sebastian Vlă descu a afirmat recent că în prezent nu există o problemă de lichiditate. "Avem în continuare un buffer pe care l-am constituit la începutul anului care nu s-a epuizat. Urmează să plătim tot ceea ce avem de plătit în mod curent".
Deşi băncile au avut exces de lichidităţi, au ezitat să blocheze sumele pe perioade lungi în titluri de stat, în condiţiile în care BNR a încercat în ultimii ani să contracareze presiunile de curs prin ajustarea lichidităţii pe piaţa monetară. Având în vedere că băncile au resurse atrase pe perioade scurte, plasamentele la dobânzi fixe pe perioade mai lungi presupun asumarea unui risc de dobândă.
Atunci când nu există lichidităţi pe piaţă, băncile apelează la BNR pentru credite de refinanţare, utilizând titlurile deţinute ca garanţii.
Ce spun administratorii de fonduri de pensii
Titlurile de stat sunt principalul instrument de investiţie pentru fondurile de pensii, cu o pondere de aproape 70% în activul total.
Mihai Coca - Cozma, director general Alico Pensii, a declarat că, deşi piaţa cere dobânzi mai mari, din lipsa de alternative va împrumuta statul la dobânzile pe care acesta este dispus să le plătească. "În momentul de faţă există o lichiditate crescută pe piaţă în condiţiile în care investitorii nu au prea multe oportunităţi de a investi. Este de asemenea clar că statul are în continuare nevoie de bani şi el va continua să împrumute de la investitori, dar nu la dobânzi sensibil mai mari de 7-7,25%".
La rândul lui, Crinu Andănuţ, directorul general al Allianz-Ţiriac Pensii, nu se aşteaptă la o creştere a randamentelor titlurilor de stat, având în vedere certitudinea primirii următoarei tranşe de la FMI, de circa 900 mil. euro. "Lucrurile vor arăta mai bine după ce primim următoarea tranşă de la FMI. Deprecierea leului este controlată de BNR, în plaja de 4,3-4,4 lei/euro. Nu cred că există presiuni externe".
Investitorii şi mai ales fondurile de pensii şi companiile de asigurări au nevoie de o corelare între durata activelor şi cea a obligaţiilor, deci de titluri pe termen lung. "Totuşi, este greu să ceri bani pe termen lung, pentru că riscul este în creştere şi nu ştii care sunt perspectivele", a spus Coca-Cozma.
În ceea ce priveşte scadenţele, dealerii apreciază că Finanţele vor încerca să emită pe termene cât mai scurte, în condiţiile în care pe termene mai lungi nimeni nu mai are încredere.
În iulie, Ministerul Finanţelor vrea să îm pru mute 4,65 mld.lei (peste 1 mld. euro) prin şapte emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă, din care cea mai mare parte sunt cu maturităţi de până la un an. Trezoreria va încerca să atragă resurse şi printr-o lici taţie pentru obliga ţiuni la trei ani, de 500 mil. lei şi una de obligaţiuni la 10 ani, în valoare de 400 mil. lei. Suma totală împrumutată de Finanţe de la începutul anului prin vânzarea de titluri de stat este de 20,7 mld. lei.
Banii de la FMI merg de data aceasta în rezerva BNR
Tranşa a cincea din acodul stand-by negociat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), în valoare de 850 de milioane de euro, va merge integral în rezerva valutară a BNR după ce o parte a banilor aferenţi tranşelor anterioare a fost transferată direct în contul Trezorerie statului pentru finanţarea deficitului bugetar. Acordarea tranşei urmează să fie aprobată de boardul FMI într-o şedinţă care va avea loc mâine. Rambursarea împrumutului, care va începe în primăvara anului viitor, trebuie efectuată tot din rezerva BNR. La sfârşitul lui mai rezerva valutară ajungea la aproape 32 de miliarde de euro, fiind în scădere uşoară faţă de luna anterioară.