Cum se administrează un spital de stat cu un buget de 3 milioane de euro

Un spital de stat este ca o companie privată, iar medicul Carmen Orban, managerul Spitalului de urgenţă de chirurgie plastică, reparatorie şi arsuri Bucureşti, este în situaţia unui executiv dintr-o firmă care are un buget anual de venituri şi cheltuieli şi trebuie să atragă noi resurse pentru investiţii.

Ea ridică problema echipamentelor şi ecusoanelor cadrelor medicale pentru prima dată la nivelul unui spital de stat.

Orban, 42 de ani, spune că principalala sursă de venituri pentru un spital de stat rămâne contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate însă mai există şi alte modalităţi de a face rost de fonduri, în proporţie mică însă.

Astfel, casele de asigurări de sănătate oferă finanţare pe baza cazurilor rezolvate, dar spitalele de stat mai pot obţine bani şi din închirierea unor spaţii cum este spre exemplu morga sau cum sunt spaţiile în care sunt amplasate aparatele de cafea.

"Clădirea în care funcţionează spitalul este a primăriei. Aceasta asigură utilităţile, curentul electric, gazele, deci o pare din bani vin şi de aici. Alte surse de venituri sunt contractele de închirieri. De exemplu, banalul aparat de cafea pentru care primim bani. Este puţin, dar este un venit. Avem de asemenea contracte cu cabinete sau clinici particulare pentru care asigurăm servicii de sterilizare. Avem şi contract pentru subînchirerea morgii spitalului", a spus Carmen Orban, care este şi medic primar anestezie - terapie intensivă.

O altă sursă de venit este şi chirurgia la cerere, când pacientul solicită o anumită intervenţie chirurgicală pentru care el va trebui să plătească o sumă de bani. Potrivit managerului spitalului, tarifele pentru serviciile la cerere sunt foarte mici şi amortizează materialele şi medicamentele, însă nu şi actul medical.

Carmen Orban a preluat conducerea spitalului în urmă cu aproximativ un an, dată la care datoriile instituţiei erau de aproximativ 4, 2 mil. lei (1 mil. euro). Ea spune că imediat după aceasta s-a confruntat cu problemele legate de plăţile către furnziori. Bugetul spitalului este de circa 13 mil. lei (3,1 mil. euro) anual. Cel mai mare spital din ţară din punctul de vedere al chletuielilor este Spitalul universitar de urgenţă din Bucureşti. La nivelul acestei unităţi bugetul anual este de peste 170 mil. lei (40,5 mil. euro).

Anul acesta, managerul spitalului spune că are în vedere printre altele şi schimbarea vestiarelor de la subsol şi cumpărarea de echipamente pentru asistente şi infirmiere.

Proiectul legat de subsol este estimat la 59.000 de lei (14.000 de euro) şi este realizat din sponsorizări, iar odată finalizat ar putea să facă loc şi unui cabinet de consultaţii pentru medici.

"Ca spital avem obligaţia să asigurăm echipamentul de protecţie al personalului. Până acum pentru că fiecare îşi cumpără echipamentul din banii lui se creează haos şi pacientul nu ştie cui i se adresează. Este o problemă, chiar dacă personalul medical este obligat să poarte ecusoane", a mai spus Carmen Orban.

În mare parte dintre spitalele de stat cadrele medicale nu poartă ecusoane, iar până acum niciun manager şi nicio autoritate nu a ridicat această problemă.

Ea a adăugat faptul că unul dintre primele lucruri pe care le-a făcut după ce a preluat conducerea au fost ecusoanele pentru medici.

Despre spital

În cadrul Spitalului de urgenţă de chirurgie plastică, reparatorie şi arsuri Bucureşti lucrează 30 de medici, iar unitatea are 70 de paturi.

Potrivit datelor prezentate de Carmen Orban, costurile cu spitalizarea unei persoane care a suferit arsuri pot să ajungă şi la 200.000 de lei (48.000 euro) însă decontarea se face pentru numai 4.000 de lei (952 de euro).

Spitalul de chirurgie plastică va rămâne în continuare în subordinea ministerului făcând parte din categoria unităţilor de urgenţă pe care instituţia a decis să le păstreze după descentralizare. Majoritatea spitalelor din ţară au fost trecute în subordinea autorităţilor locale.