Cum a transformat o investiţie de 600 de milioane de euro o comună dobrogeană cu 1.000 de locuitori în capitala vântului

Până în septembrie, cehii de la grupul energetic CEZ vor termina de instalat şi cele 24 de turbine eoliene care mai lipsesc pentru a finaliza parcul eolian de la Fântânele, moment în care este de aşteptat ca toate cele 139 de turbine ale proiectului să fie în funcţiune.

Practic, investiţia de peste 600 de milioane de euro a transformat Fântânele, o comună dobrogeană de care puţin auziseră, în cel mai fierbinte loc când vine vorba de energia verde, iar majoritatea sătenilor simt acest lucru.

"Se aude aşa un fâşâit când merg, dar nu mă deranjează. Am auzit că energia va fi mai ieftină cu 30%. Oricum pentru noi este un lucru bun că avem acum dispensar, canalizări, străzi. În plus, cei care au dat terenul iau cam 150 de milioane de lei (vechi - n.r.) pe an. E ceva! La mine nu a bătut vântul aşă că nu am închiriat niciun teren, dar este bine. Au angajat multă lume din Fântânele. Poate or mai face şi turbinele astea ceva răcoare", spune unul dintre cei aproximativ 1.000 de locuitori ai comunei Fântânele.

Lucrările la parcul eolian de la Fântânele au început în urmă cu circa un an şi probabil că ar fi fost finalizate până acum dacă nu ar fi fost iarna atât de grea de anul acesta care practic a blocat construcţiile. Specialiştii spun că este imposibil să ridici la înălţimea de o sută de metri, atât cât are o turbină, componente care la rândul lor măsoară cam 50 de metri. Astfel, acum sunt montate 115 de "mori de vânt."

"Care şi-au dat terenul, toţi au acum ţiglă nouă pe case. Mergeţi de vedeţi. Nu ştiu cum se face, dar parcă numai la ăia cu bani bate vântul. La mine nici păduchii nu se adună. Ar fi tare bine să aibă fiecare locuitor câte o turbină", mai spune o localnică puţin dezamăgită de faptul că nici pe terenul ei nu s-a montat o turbină.

"Avem acum asfalt şi pe câmp"

Lângă o casă cu ţiglă nouă se afla şi un teren de fotbal nou-nouţ şi foarte aproape un bar. "Avem acum asfalt şi pe câmp", spune un alt sătean din Fântânele. "Abia când au venit componentele, ne-am dat seama cât de mare este parcul". Noutatea acestui parc a fost însă resimţită nu numai de către localnicii din Fântânele, chiar investitorii spunând că unul dintre momentele memorabile în dezvoltarea parcului a fost când au venit primele componente.

"Când au venit palele (cele trei componente ale unei elice - n.r.), care măsoară cam 50 de metri, abia atunci ne-am dat seama cât de mare este acest proiect. Nimic nu ni se mai părea nostim pentru că am relizat că dacă ceva nu merge bine, problemele nu aveau cum să fie decât foarte mari numai uitându-te la cât măsura o componentă", spune Ondrej Safar, managerul proiectului de la Fântânele.

Toate turbinele sunt importate fiind produse de către gigantul american General Electric, aşa că mare parte din valoarea investiţiei este exportată. Statisticile arată că în cazul investiţiilor eoliene circa 75% din bani se duc pe echipamente, restul reprezentând partea de lucrări cum ar fi construcţia drumurilor.

"Proiectul se întinde pe o suprafaţă de 72 de kilometri pătraţi. De exemplu, nisipul adus aici pentru lucrări reprezintă cam jumătate din nisipul plajelor din România", spune Safar.

Deşi investiţia pentru instalarea unui MW de capacitate eoliană este în medie cu 50% mai mare faţă de aceeaşi capacitate dintr-o centrală convenţională, cum ar fi una funcţionând pe gaze naturale, avantajele vin apoi din faptul că preţul combustibilului este zero.

"Nu ne costă nimic să producem această energie. Vântul nu costă. Problema este când nu bate vântul pentru că atunci te costă să ţii echipamente care nu-ţi produc", spune Safar. În prezent, energia regenerabilă este susţinută în România printr-un sistem de certificate verzi care practic face atractiv acest segment pentru investitorii care altfel ar fi preferat să aloce fonduri în proiecte de energie convenţională care costă şi mai puţin şi care nici nu depind de capriciile vremii. În linii mari, fiecare furnizor de energie electrică trebuie să aibă în coşul pe care îl vinde clienţilor un anumit procent de energie verde, procent care este stabilit de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

De cealaltă parte, pentru fiecare MWh produs în unităţi regenerabile, investitorul primeşte după caz unul sau mai multe certificate verzi. Furnizorul face dovada că şi-a cumpărat cota de energie regenerabilă prin numărul de certificate verzi pe care le-a achiziţionat de la producători. Astfel, în cazul unui parc cum este cel de la Fântânele pentru fiecare MWh produs cehii vor primii câte două certificate verzi până în 2017 şi vor putea să-şi vândă şi energia la preţul pieţei. Practic, pot astfel să-şi valorifice producţia întreit. Acest sistem de promovare va fi ulterior resimţit de către consumatori prin creşterea facturilor la energie, dar specialiştii din domeniu spun totuşi că scumpirile nu vor fi unele de impact.

Cum trebuie să bată vântul?

Vântul însă, ca să fie numai bun pentru a învârti o turbină eolină, trebuie la rândul său să aibă anumiţi parametri, adică să fie cuprins între 13 şi 25 de metri pe secundă. La 25 de metri pe secundă turbinele se opresc automat.

"Mie mi-ar conveni să bată vântul cu 15 metri pe secundă tot timpul, dar nu se poate. În medie, un parc eolian funcţionează într-un an cam la o treime din capacitatea instalată. Avem meteorolog de serviciu , prognoze, astfel că ştim mereu când putem să mergem să facem o lucrare pentru că nu bate vântul, de exemplu", explică Gheorghe Stanciu, supervizorul şantierului pe partea de lucrări electrice.

Staţia de transformare a curentului care face ca energia să poată fi încărcată în sistem a fost construită alături de Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, iar unitatea emite un zgomot asemănător cu cel auzit în filme când un personaj se electrocutează.

"Este perfect normal. Nu este o staţie deosebită faţă de una care se construieşte când se face o centrală pe gaze de exemplu. Electronul nu ştie", spune Stanciu.

O turbină pe zi la curent

Planurile cehilor sunt de a conecta în fiecare zi câte o turbină la reţeaua de electricitate , în prezent fiind 21 de unităţi legate la sistem. Cifra în sine şi capacitatea aferentă acestor unităţi, care este de 2,5 MW pentru fiecare turbină, depăşesc deja toată capacitatea instalată pe care o aveau parcurile eoliene din România la sfârşitul anului trecut, care nu aveau mai mult de 14 MW. "Energia o vom vinde pe piaţa liberă, la preţul pieţei indiferent dacă MWh va costa 40 de euro sau 90 de euro", spune Safar.

În total, toate cel 139 de turbine eoliene vor putea alimenta cam 380.000 de gospodării urbane cu un consum lunar de circa 200 de kWh. Numărul acestora ar putea fi în realitate mai mare ţinând cont de faptul că multe gospodării din România au un consum foarte scăzut, media lunară la nivel de ţară fiind de circa 120 de kWh, potrivit datelor CEZ pe baza informaţiilor primite de la ANRE.

Cogealac, la început

Planurile cehilor însă nu vizează doar parcul de la Fântânele, existând o a doua parte a proiectului, la Cogealac. Deşi lucrările ar fi trebuit să înceapă încă din aprilie, acestea abia acum iau startul din cauza unor probleme cu primăria din Cogealac. Potrivit CEZ, compania mai are nevoie de o aprobare pentru consolidarea drumurilor, act necesar pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. Cehii spun că au început lucrările pentru că pierdeau bani dacă stateau pe loc.

"Eu sunt din Cogelac", spune o doamnă care se ocupă de curăţenie în clădirea de unde se monitorizează activitatea turbinelor sau starea meteo. "La noi încă nu au venit, dar sunt bune eolienele astea. Sunt bine venite şi la noi", a mai precizat aceasta.

La barul din Fântânele, un alt om pare a-i da dreptate femeii care şi-a găsit un loc de muncă datorită poiectului eolian: "Toţi din Cogealac râvnesc la ce avem noi la Fântânele".

Q&A eolian

Vor produce turbinele zgomot puternic?

Există posibilitatea ca turbinele să producă un zgomot sub forma unui fâşâit care va fi acoperit de vânt şi foşnetul frunzelor.

Se mai poate face agricultură?

Da. Turbinele nu acoperă decât 1% din terenul agricol al comunei Fântânele, restul terenurilor putând fi utilizat în continuare.

Vor fi afectate animalele din gospodării? Animalele nu sunt deranjate nici de construcţia şi nici de funcţionarea "morilor de vânt".

Cât de sigure sunt eoliele?

În ultimii 25 de ani, niciun localnic nu a fost rănit de vreuna din cele 700.000 de turbine eoliene existente la nivel global.

Va fi afectat turismul din zonă?

În general, apariţia unor turbine eoliene în anumite zone atrage turiştii.