Oamenii de afaceri aşteaptă vânzarea activelor cu probleme

Oamenii de afaceri care dispun de lichidităţi şi fondurile de investiţii sunt interesaţi de achiziţia activelor cu probleme ale firmelor (distressed assets), însă sunt puţine oportunităţi în piaţă, întrucât băncile, care au controlul unor astfel de active, nu au început încă se le scoată la vânzare.

"Fenomenul distressed nu s-a consumat în mare măsură. Băncile nu au apăsat pe butonul de declanşare a procesului, deşi au în portofoliu credite neperformante, chiar dacă pe unele le restructurează pentru a oferi termeni mai flexibili. Băncile nu au vrut să pună pe piaţă active la preţuri mici care ar fi declanşat o avalanşă de reduceri de preţuri", a declarat Alexandru Reff, partener la Reff&Asociaţii, afiliată Deloitte România, citat de Mediafax.

În ultima perioadă mai mulţi oameni de afaceri au adus în discuţie activele cu probleme ale firmelor şi faptul că băncile sunt extrem de reticente în a le scoate la vânzare.

"Băncile nu vor face lucrul acesta (forţarea vânzării activelor - n.red.) decât dacă nu au încotro. Noi nu suntem o cultură anglo-saxonă unde se taie, se curăţă repede", spunea recent şi Doru Lionăchescu, partener principal al casei de investiţii Capital Partners (vezi şi pagina 12).

O poziţie critică a avut-o şi Ion Sturza, fostul directorul general adjunct al Rompetrol, care acum se implică într-un fond de investiţii concentrat numai pe piaţa locală numit Greenlight Invest. El spunea că "portofoliul de credite compromise (al băncilor - n.red.) este mult mai extins decât ceea ce lasă să se vadă" şi că acestea "nu sunt un partener pentru fondurile de investiţii, pentru că nu vor să deschidă cutia Pandorei cu credite compromise".

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii s-a ridicat la 211 mil. euro în primele cinci luni ale acestui an, în creştere cu 67% comparativ cu intervalul similar din 2009, potrivit datelor Capital Partners, însă au existat extrem de puţine tranzacţii cu active în dificultate. Puţinii investitori interesaţi de tranzacţii sunt mai degrabă cei care cumpără proprietăţi pentru a le exploata, cum sunt lanţurile de retail.

Potrivit lui Reff, unul dintre potenţialii investitori de pe piaţă ar putea fi fondul New Europe Property Investments (NEPI), care a cumpărat anul trecut de la firma Belrom Real Estate parcul comercial European Retail Park Brăila, pentru 63 de milioane de euro, iar în acest an o parte din parcul Iris din Piteşti de la Avrig 35. În ambele tranzacţii NEPI a fost asistat de Reff&Asociaţii.