Inflaţia creşte la 7,9%, dar impactul majorării TVA asupra scăderii economiei va fi limitat

Fondul Monetar Internaţional (FMI) îşi menţine pentru moment prognoza de scădere economică la -0,5% în acest an şi se aşteaptă ca reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi creşterea TVA pe fondul încercărilor de a reduce deficitul bugetului public să nu aibă un impact semnificativ asupra evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB).

"Nu anticipăm că vor fi efecte negative suplimentare asupra PIB din creşterea TVA comparativ cu cele din măsurile de tăiere a cheltuielilor anunţate anterior. Pensionarii vor avea mai mulţi bani de cheltuit, ceea ce va stimula economia, dar ceilalţi oameni vor plăti TVA mai mare, deci vor avea mai puţini bani de cheltuit. Astfel, cele două efecte se vor anihila reciproc", a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI, citat de Mediafax.

În schimb, instituţia financiară şi-a revizuit în creştere ţinta de inflaţie pentru 2010 până la 7,9%, faţă de un nivel de 3,5% stabilit iniţial în acordul încheiat cu România. Noua ţintă de inflaţie a fost aprobată de Consiliul Director al FMI în şedinţa de vineri când s-a decis şi eliberarea celei de-a cincea tranşe în valoare de echivalentul a 913 milioane de euro din împrumutul contractat de România în primăvara anului trecut. Banii urmează să intre săptămâna aceasta în contul BNR.

"În ciuda unei scăderi economice semnificative, autorităţile române au făcut paşi importanţi spre refacerea stabilităţii macroeconomice. Echilibrul între tăierile de cheltuieli şi creşterea taxelor va ajuta la reducerea impactului social al procesului de ajustare fiscală", a spus John Lipsky, first deputy managing director în cadrul FMI după şedinţa de vineri.

Oficialii FMI au prezentat Guvernului încă din mai un plan de reducere a deficitului bugetar care presupunea un mix între creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli. Creşterea veniturilor prin majorarea TVA va avea un impact asupra deficitului bugetar de 1% din PIB, în timp ce reducerea cheltuielilor va avea un impact de 1,3% din PIB, potrivit lui Franks.

În ciuda optimismului afişat în legătură cu evoluţia reformei fiscale, oficialii Fondului sunt în continuare îngrijoraţi în legătură cu capacitatea Executivului de a implementa măsurile de austeritate.

"În mod evident, membrii Consiliului Director al FMI sunt îngrijoraţi cu privire la continuarea efortului Guvernului de a implementa politicile. Nu este doar o chestiune de aprobare a măsurilor, trebuie să şi respecţi angajamentele, să ţii cheltuielile sub control şi să asiguri continuarea colectării veniturilor la buget pentru a atinge un rezultat pozitiv", a mai spus Franks, citat de Mediafax.

Reprezentantul FMI a ţinut totuşi să precizeze că oficialii instituţiei au fost plăcut impresionaţi de rapiditatea cu care Guvernul a găsit o alternativă la reducerea pensiilor. Executivul a anunţat majorarea TVA la 24% pe 27 iunie după ce Curtea Constituţională a respins măsura reducerii cu 15% a pensiilor.

România a primit până acum 10,2 miliarde de euro din împrumutul de la FMI, 2,5 miliarde de euro din creditul de la Comisia Europeană şi 300 de milioane de euro din cel de la Banca Mondială. Pachetul financiar negociat anul trecut de Executiv are o valoare de aproape 20 de miliarde de euro, din care 12,9 miliarde de euro de la FMI.

Din banii atraşi până acum de România de la FMI, circa 2,2 miliarde de euro s-au utilizat pentru acoperirea deficitului bugetar, restul intrând în rezerva valutară a BNR, care îi poate utiliza pentru asigurarea stabilităţii cursului. Potrivit acordului, următoarele tranşe vor ajunge exclusiv la banca centrală, care se va ocupa şi de rambursarea banilor începând din primăvara lui 2011.

Franks spune că discuţiile dintre FMI şi România privind un nou acord ar putea începe în lunile următoare, dar mai întâi trebuie ca Executivul de la Bucureşti să dea un semnal clar în acest sens. El a menţionat că încă nu a existat nicio discuţie despre tipul de acord care ar putea fi încheiat anul viitor cu România, însă a precizat că cele mai probabile forme de aranjament vor fi de tipul precautionary sau stand-by.

"Dacă autorităţile române aleg să încheie un nou acord, va exista un nou set de măsuri de reformă structurală, care vor fi implementate ca parte a acelui program, dar nu vor fi incluse în acest program pentru că în actualul acord agenda este deja plină", a spus Franks.

El a adăugat că viziunea FMI este ca într-un eventual nou acord să fie incluse anumite reforme structurale adiţionale care sunt necesare pentru a îmbunătăţi investiţiile în sectorul public şi funcţionarea pieţei muncii.