Dănilă, BNR: Băncile trebuie să sprijine firmele şi să le dea credite, altfel le vor sufoca. Cum comentati?

Bancherii trebuie să se implice şi să susţină firmele româneşti cu afaceri viabile pentru a ajuta la revenirea economiei, spune Nicolae Dănilă, membru în Consiliul de Administraţie al BNR şi fost preşedinte al BCR, cea mai mare bancă locală.

El subliniază că în prezent nu se mai reînnoiesc creditele vechi şi nu se mai acordă împrumuturi noi, iar acest blocaj poate duce la un "risc sistemic" dacă firmele se vor sufoca în lipsă de finanţare, dar şi de cerere pentru bunurile sau serviciile lor.

"Discutăm de cum ieşim din criză şi cum relansăm activitatea economică şi aici băncile trebuie să îşi spună cuvântul. Fac un apel la adresa sistemului bancar, la o atitudine proactivă de a regândi activitatea de creditare, cum să relanseze creditul. Nu se reînnoiesc credite şi nu se acordă credite noi", a subliniat Dănilă, 59 de ani. El are în spate o carieră de bancher comercial de 33 de ani, una dintre cele mai impresionante din sistemul bancar. A fost angajat imediat după terminarea facultăţii la sucursala Bucureşti a băncii americane Manufactures Hanover Trust (actualmente JP Morgan), devenind numărul doi în bancă. În 1999 a fost numit administrator special al Bancorex, iar în 2000 a fost numit la conducerea BCR, care preluase activele bune ale Bancorex. Ulterior, s-a ocupat de restructurarea operaţiunilor BCR în vederea privatizării, care s-a concretizat în 2006, când banca a fost preluată de grupul austriac Erste.

"Trebuie să facem un segment clar din portofolii de firme locale, să vedem care sunt viabile, au management şi au piaţă. Cum să reclădim încrederea în sistemul bancar dacă neglijăm firmele care pot să creeze locuri de muncă?", a afirmat Dănilă. El subliniază că băncile trebuie să îşi asume rolul de realizare a intermedierii financiare, iar gestionarea dezechilibrelor dintre scadenţele scurte ale resurselor atrase de la clientelă şi perioadele lungi de rambursare cerute la creditare cade în sarcina lor.

"Gap-ul (dezechilibrul - n. red.) dintre resursele atrase pe termen scurt şi creditele pe termen lung se va menţine, dar trebuie să exersăm acest management al riscurilor. Altfel, riscurile se vor amplifica şi băncile nu îşi vor continua activitatea de intermediere." El spune că acum bancherii ar trebui să aibă viziune pe termen mediu.

În anii trecuţi, băncile au preferat să acorde credite în valută, deoarece puteau obţine cu uşurinţă fonduri de la acţionarii din străinătate, chiar şi cu maturităţi mai lungi. Peste 80% din activele din sistemul bancar sunt controlate de subsidiare ale grupurilor financiare străine. Dănilă subliniază că măsurile administrative luate de BNR în perioada de creştere agresivă a creditării au avut efecte limitate.

Băncile au reacţionat însă brusc în toamna lui 2008 la deteriorarea lichidităţii de pe pieţele internaţionale, iar sistarea finanţării a dus la o cădere abruptă a economiei în 2009, cu peste 7%. Acum, companiile nu mai au curaj să investească, pentru că nu mai au cerere, în condiţiile în care nici populaţia nu mai este dispusă să se împrumute. Pe fondul acestor incertitudini şi băncile rămân foarte reticente în a acorda finanţări.

Anghel, BCR: Vrem să dăm credite în lei, dar cererea e pentru valută

Cererea clienţilor merge în continuare către împrumuturi în valută, iar modificarea acestui comportament cere timp şi bani, chiar dacă băncile încearcă acum să creeze produse de finanţare în lei, spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, cea mai mare bancă locală. "Noi ne concentrăm asupra ofertei, dezvoltăm instrumente pe care să le vindem clienţilor. Dar trebuie modelată şi cererea, iar asta cere timp. Creditarea în moneda naţională este un obiectiv în condiţiile în care şi economia susţine această evoluţie. Chiar dacă ne-am dori nu am găsi resursa disponibilă în momentul de faţă pentru a acorda exclusiv credite în moneda naţională", a spus Anghel.

Economistul-şef al BCR a subliniat că cererea pentru credite în valută este determinată în principal de diferenţialul de dobândă consistent între lei şi euro. "Nu putem să avem dobânzi mici la lei în timp ce avem dezechilibre macro cronice, accentuate în anii electorali. Dobânzile la lei nu pot să facă abstracţie de sănătatea economică a unei ţări. Doar BNR nu poate să corecteze la nesfârşit dezechilibrele din economie". Referindu-se la creditele în monede exotice, Anghel a precizat că ceea ce s-a întâmplat cu împrumuturile în franci elveţieni a fost o greşeală. "În România acest «virus» a venit mai târziu. Cu toţii ne dorim mai multe credite în moneda naţională. Slavă Domnului nu mai discută nimeni de valute exotice. Sper că această greşeală nu va mai fi repetată".

Dumitru, Raiffeisen: Nu ar fi o tragedie dacă s-ar interzice creditele în valute exotice - franc şi yen

Creditarea în valute exotice - cum sunt francul elveţian sau yenul japonez - ar putea fi chiar interzisă prin reglementări administrative, în timp ce creditul de consum în euro ar putea fi mult restricţionat fără să fie o tragedie, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. "La ipotecare lucrurile sunt mai sensibile. Cel care se împrumută ar trebui să fie prevăzător, să-şi ia o marjă. Dar nu ai alternativă la creditarea în valută", a precizat Dumitru. Însă, în ceea ce priveşte creditele în valută pentru consum el a precizat că ar trebui să existe standarde mai restrictive. Dumitru a adus în discuţie gradul redus de dezvoltare al pieţei creditului în moneda locală în condiţiile lipsei unei surse de finanţare adecvate. "Cu depozite la o lună şi trei luni preponderente nu poţi să faci creditare ipotecară." Creditele pe termen lung în lei sunt în prezent de zece ori mai mari decât economiile pe termen lung, ceea ce arată că nu există potenţial de creştere, spune Dumitru. "Trebuie să stimulăm economisirea pe termen lung în monedă locală. O stimulare fiscală a unor depozite pe scadenţe mai lungi, de unul - doi ani, ar fi o soluţie. Pentru a stimula încrederea în moneda naţională trebuie să avem politici economice coerente. Dacă avem, oamenii vor economisi şi vor lua credite în moneda naţională. Trebuie să avem o conlucrare a factorilor de decizie", a spus Dumitru.

Am încredere în leu. Am ţinut şi voi ţine grosul economiilor în lei

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat ieri că are încredere în moneda naţională şi va păstra în continuare cea mai mare partea a economiilor în lei. "Am încredere în leu. Am ţinut şi voi ţine grosul economisirilor în lei. Faptul că acum nu mai am economisiri în lei este o decizie din motive familiale, a trebuit să rambursez un credit în lei şi practic nu mai am economisiri în monedă naţională. Lucrul pare minor, dar ştiu cum se poate inflama populaţia dacă se conturează o asemenea idee. Bineînţeles că veniturile mele principale fiind în lei, acolo voi şi economisi în viitor". Faţă de toamna trecută, guvernatorul BNR şi-a redus depozitele cu 372.000 de lei, echivalentul a circa 88.000 de euro, iar economiile în valută le-a diminuat cu 12.000 de euro şi aproape 5.000 de dolari. În total, guvernatorul BNR şi-a redus economiile cu 444.000 de lei şi a rambursat anticipat un credit ipotecar la care mai avea de achitat circa 580.000 de lei. Isărescu mai are economii de 19.000 de lei, echivalentul a 4.500 de euro, la care se adaugă 64.000 de euro şi aproape 5.000 de dolari. În toamna trecută economiile guvernatorului erau împărţite 50% în lei şi 50% în alte valute. "Sub nicio formă mesajul acestei conferinţe nu este o lipsă de încredere în leu, ci dimpotrivă. Fac această precizare cu atât mai mult cu cât în perioada actuală evoluţiile de pe piaţa valutară au reinflamat pasiunile, abordările emoţionale şi nu cumva să se înţeleagă că noi nu avem încredere în leu. Vrem să transmitem un semnal de încredere în moneda naţională."

Estimăm creşterea inflaţiei cu 3-4% din cauza TVA

BNR estimează creşterea inflaţiei cu trei-patru puncte în urma majorării TVA de la 19% la 24%, potrivit lui Cristian Popa, viceguvernatorul băncii centrale responsabil cu politica monetară. "Avem estimări de creştere a inflaţiei în prima rundă de trei puncte şi ceva până la patru puncte şi ceva. Noutatea bună pe care nu am încorporat-o în scenarii este că, se pare, mai mulţi vânzători cu importanţă - marile lanţuri de magazine - preferă să încorporeze creşterea TVA şi să nu o transfere consumatorilor. Se pare că marele element care acţionează în continuare în sensul dezinflaţiei este deficitul de cerere, care se va prelungi şi în 2011", a spus Popa. Pentru anul acesta BNR are stabilită o ţintă de inflaţie de 3,5%, încadrată într-un interval de variaţie agreat de plus/minus un punct procentual. Înainte de majorarea TVA, banca centrală estima că inflaţia se va situa la sfârşitul anului la 3,7%, foarte aproape de ţinta asumată formal. FMI şi-a revizuit de asemenea propria estimare privind inflaţia, anticipând un nivel de 7,9% la sfârşitul anului. Banca centrală nu are pârghii pentru a influenţa creşterea preţurilor ca efect direct al majorării TVA, însă încearcă să tempereze aşteptările inflaţioniste, pentru a evita intrarea într-o spirală de creştere. În ceea ce priveşte evoluţia creditării, Popa a precizat că ar fi de dorit pe lângă o prudenţă mai mare a sectorului privat şi a gospodăriilor şi sectorul bancar să facă un efort mai mare de a-şi schimba profilul astfel încât să se uite în primul rând la sectorul corporativ productiv şi la creditarea în lei.

Nu putem spune acum "Stop" creditului în valută

Creditarea în valută, una din principalele preocupări ale BNR încă din anii de creştere rapidă a economiei, nu poate fi nici acum oprită brusc prin măsuri administrative, pentru că volumele sunt mari, iar băncile nu au suficienţi lei pentru a acoperi acest gol de finanţare, spune Ion Drăgulin, directorul Direcţei Stabilitate Financiară din BNR. "Iniţiativele noi de descurajare a creditului în valută trebuie să ţină cont de volumul mare al creditului, nu putem să spunem stop astăzi, trecem totul pe lei. Creditele în valută reprezintă o parte semnificativă a portofoliilor băncilor româneşti, precum şi din datoriile acumulate de sectorul privat", a spus Drăgulin în cadrul unui seminar organizat la BNR. Principala problemă este că economia românească nu generează suficiente resurse pe termen lung în lei. Practic, băncile au utilizat economisirea externă, în valută, pentru a acoperi cererea internă de finanţări pe termen lung. Creditul în valută reprezintă peste 60% din creditul acordat sectorului privat şi este singurul care creşte şi în perioada actuală. Drăgulin a amintit şi de asimetria importantă în privinţa maturităţilor între activele şi pasivele în lei şi valută. "Este o preocupare serioasă problema creditului în valută. Riscul de credit asociat portofoliului în valută este în creştere. Creditul în lei a generat o rată a neperformantelor mai ridicată". Totodată, Dragulin a precizat că noile reglementări trebuie gândite şi implementate comprehensiv la nivelul UE, pentru a evita arbitrajul de reglemantare din partea jucătorilor.