Câţi români învaţă la cele mai bune zece universităţi din lume
Cel puţin 200 de români s-au înscris anul trecut la una dintre cele mai bune zece universităţi din lume, potrivit datelor centralizate de ZF. Astfel, din cei 50.000 de tineri care învaţă în străinătate, doar 0,4% au ales anul trecut o universitate de top precum Harvard, Princeton sau Oxford.
Cei mai mulţi români s-au înscris anul trecut la University
College London din Marea Britanie, una dintre cele mai prestigioase
universităţi britanice, cu o vechime de peste 180 de ani.
Univeristatea se află pe locul 4 în clasamentul celor mai bune
şcoli din lume realizat în acest an de publicaţia americană US News
& World Report în colaborare cu compania Quacquarelli Symonds,
specializată în educaţie şi studii în străinătate, care realizează
astfel de clasificări încă din 2004.
Poziţia ocupată în top de universitatea britanică este susţinută şi
de faptul că 21 de foşti profesori şi absolvenţi ai acestei
instituţii au primit Premiul Nobel, cel mai recent fiind obţinut în
luna octombrie a anului 2009, când un profesor, Charles Kao, a
primit Premiul Nobel pentru Fizică.
"În anul 2009- 2010, un număr de 93 de studenţi români s-au înscris
la cursurile unei facultăţi din cadrul University College London,
în creştere cu 48% faţă de anul şcolar anterior. Numărul celor
nou-înscrişi a crescut semnificativ de când România a intrat în
Uniunea Europeană", susţine James Davis, head of Alumni Relations
în cadrul University College London. Cei mai mulţi români care vor
să-şi continue studiile la această universitate aleg mai ales
Facultatea de studii slavone şi est-europene. Instituţia este a
păstrat legătura şi cu 60 de absolvenţi români care lucrează în
diverse domenii, fie ca lectori universitari, fie ca business
development manageri. De asemenea, jumătate din absolvenţii acestei
instituţii lucrează în România, ceilalţi rămânând să lucreze în
străinătate.
Aproape 40 de români învaţă la Harvard
37 de români învăţau anul trecut în cadrul universităţii americane
Harvard, una din universităţile care de ani buni ocupă locul I în
clasamentele internaţionale. Aproape 21.000 de studenţi s-au
înscris anul trecut la cursurile unei facultăţi din cadrul acestei
universităţi, dintre care 6.655 au ales cursurile de licenţă,
potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii instituţiei.
Alexandru Mănăilă, absolvent de economie la Harvard College în
promoţia din 2007, susţine că nu există un număr fix de români care
sunt admişi la Harvard în fiecare an însă, de regulă, se înscriu şi
sunt admişi cam 2 sau 3 studenţi români, iar dacă numărul
aplicanţilor este mai scăzut, pot intra şi şase români pe an în
cadrul acestei universităţi.
"Am vrut să merg la Harvard pentru că este cea mai bună şcoală din
lume, însă nu te duci acolo doar ca să înveţi macroeconomie, ci
pentru profesori. Eu îl aveam ca profesor de economie pe
economistul-şef al Casei Albe, iar profesoara de fizică era
câştigătoare a Premiului Nobel. În plus, absolvirea acestei
universităţi îţi oferă oportunitatea de a lucra într-o companie
care să fie lider de piaţă", spune Mănăilă, care este şi cofondator
al Ivy and Excellence în România, club care reuneşte 50 de membri,
absolvenţi ai unor şcoli de prestigiu precum Harvard, Yale,
Princeton, MIT, Oxford sau INSEAD, dar şi oameni de afaceri
români.
În prezent, Alexandru Mănăilă este managing director în cadrul unei
firme de fuziuni şi achiziţii de pe piaţa locală, după ce a lucrat
timp de doi ani în străinătate, în cadrul a două companii de
consultanţă în management pentru sistemul bancar.
"Companiile vin în campus să facă recrutări, însă diploma de la
Harvard nu-ţi garantează un job la cea mai bună companie de pe
piaţă. La firma la care am lucrat eu, de exemplu, care era liderul
pieţei de consultanţă în management pentru sistemul bancar, au fost
aplicate 400 de CV-uri ale absolvenţilor de Harvard, din care am
fost admişi doar 2 sau 3 absolvenţi", spune Mănăilă.
18 absolvenţi români de MIT anul trecut
Tot anul trecut, în cadrul Massachusetts Institute of Technology
(MIT), una dintre cele mai importante universităţi tehnice
americane de studii şi cercetări, aflată pe locul 9 în topul US
News & World Report, şapte studenţi români s-au înscris la
cursurile unei facultăţi din cadrul acestei instituţii. Tot anul
trecut, 18 români şi-au finalizat studiile la MIT.
De altfel, în ultimii 12 ani în cadrul MIT
s-au înscris, în medie, câte zece români pe an, iar în aceeaşi
perioadă un număr de 217 români au obţinut o specializare în cadrul
uneia dintre facultăţile MIT. Printre obiectivele acestei
universităţi se numără aprofundarea cercetărilor legate de
tratamentul împotriva cancerului, energie sau economie.
Absolvenţii de MIT sunt printre cei căutaţi candidaţi de către
angajatori: în perioada 2008 - 2009, 346 de companii au făcut
recrutări prin intermediul centrului de carieră şi dezvoltare al
instituţiei, majoritatea provenind din sectorul IT, servicii
financiare sau consultanţă. Salariul mediu al unui absolvent al
unei facultăţi din cadrul MIT este, în medie, de 5.600 de dolari pe
lună, în timp ce un absolvent de masterat în domeniul ştiinţelor
câştigă 6.000 de dolari pe lună, potrivit unor statistici din luna
februarie a acestui an publicate de universitate.
În 2009, 18 români s-au înscris la cursurile Universităţii Yale,
care are un buget de aproximativ două miliarde de dolari şi care
şcolarizează peste 11.500 de studenţi.
15% din români aleg SUA pentru studii
"SUA atrag aproximativ 14% din studenţii români din străinătate,
iar cele mai populare oraşe par să fie New York, Chicago,
Washington DC şi Cambridge", susţine Costin Elefteriu, secretar
general în cadrul Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS),
pe baza informaţiilor obţinute de la cei peste 2.700 de membri ai
organizaţiei. LSRS are membri în 40 de ţări şi deţine 20 de filiale
în Europa şi în America. Aproape o treime (30%) din studenţii
români care pleacă la studii în străinătate aleg facultăţile cu
specializare în economie sau în domeniul afacerilor, în timp ce
aproape unu din cinci (28%) români vor să-şi aprofundeze studiile
în domenii precum IT, inginerie sau ştiinţe exacte. Un interes mai
scăzut este pentru facultăţile străine cu specializare în politică
sau administraţie publică (14%) sau ştiinţe socio-umane (10%),
comunicare şi marketing (10%) sau medicină (5%).
50.000 de români învaţă în străinătate
Aproximativ 50.000 de studenţi români studiau anul trecut în
străinătate, ceea ce înseamnă 5,5% din totalul studenţilor care
învaţă în România, arată estimările companiei europene Integral
Programe Educaţionale, care oferă servicii legate de programele de
studiu în străinătate.
Există o tendinţă şi în ceea ce priveşte interesul românilor care
vor să se înscrie la o universitate europeană: unu din cinci români
ar vrea să studieze în domenii precum economie, marketing sau
management, în timp ce 10% din aceştia vor să facă facultatea de
informatică şi calculatoare sau vor să se specializeze în domeniul
comunicării de masă, potrivit informaţiilor centralizate în urma
proiectului World Education, derulat de Integral Programe
Educaţionale, un ONG în domeniul educaţiei.
În statele din vestul Europei sau în SUA cele mai bune
universităţi, aflate în topurile mondiale, sunt cele particulare,
spre deosebire de sistemul românesc. Instituţiile de învăţământ
superior particulare româneşti sunt considerate o alternativă
pentru absolvenţii de bacalaureat care nu reuşesc să ocupe un loc
la universităţile de stat, considerate a fi cele mai prestigioase
instituţii educaţionale din ţară.
Merg mai mulţi în Europa de când suntem membri ai
UE
Anamaria a făcut aplicaţiile pentru admitere la o universitate de
top încă de când era la liceu în Elveţia, când a fost asistată de
un consilier care a sfătuit-o cum să-şi scrie dosarul, la ce
universităţi poate aplica în funcţie de preferinţe şi care i-au
furnizat tot felul de clasamente internaţionale ale acestora.
"Ştiam clar că vreau să urmez o facultate de Drept în Marea
Britanie, preferabil în Londra, pentru că îmi doream să devin
barrister (avocat - n. red.) şi să lucrez la Commonwealth măcar
câţiva ani după terminarea facultăţii. Aşa că am ales City
University, care era în top 10 din Marea Britanie după anumite
criterii", spune Anamaria, care a adăugat că după terminarea
facultăţii urmează o perioadă de stagiu, după care urmează
admiterea în barou şi programul de masterat. Ea a mai precizat că
salariul este de circa 1.200 de lire pe lună numai pentru perioada
de stagiu.
În cadrul universităţii britanice Oxford, numărul de studenţi
români a crescut constant în ultimii trei ani, tot pe fondul
intrării României în Uniunea Europeană. Astfel, dacă în 2007 numai
42 de români studiau în cadrul acestei universităţi, în 2008
numărul acestora a crescut la 52, cu aproape 20 de studenţi mai
puţini decât în anul următor.
"La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, 71 de români erau
înscrişi la cursurile universităţii Oxford, din care 24 urmau
cursurile unui program de licenţă, 46 învăţau în cadrul unui
program de masterat în domeniul educaţiei şi cercetării, iar unul
era visiting student", susţine Galle Jolly, reprezentantul biroului
de presă din cadrul universităţii, care şcolarizează aproximativ
21.000 de studenţi în prezent.
"Anul trecut, din 1.700 de studenţi care
şi-au început studiile, numai 800 au folosit sistemul centralizat
UCAS (sistemul de aplicaţii pentru Marea Britanie - n. red.),
ceilalţi preferând să aplice direct la universităţile recomandate
de prieteni. Nu toţi studenţii români cunosc oportunitatea pe care
sistemul centralizat UCAS le-o oferă, acela de a trimite o singură
aplicaţie către 5 universităţi în acelaşi timp, sau de a căuta
universitatea potrivită şi topuri ale acestora în funcţie de
domeniul de studiu", susţine Irina Christova, coordonatorul
proiectului World Education. În 2010, au aplicat prin intermediul
sistemului UCAS un număr de 1.415 studenţi români.
În SUA, au şanse mari de absolvire dacă trec de
admitere
"Odată acceptaţi la cele mai bune universităţi de top, românii au
şanse mari să iasă de pe băncile acestora 2- 7 ani mai târziu cu o
diplomă de licenţă, masterat sau chiar doctorat. Durata studiilor
introduce o nouă variabilă, motiv pentru care estimarea numărului
de absolvenţi este foarte dificilă", susţine Ioan Mărginean,
coordonatorul filialei LSRS din Statele Unite. El a mai precizat că
aproximativ 50 de români au absolvit din 2000 până în prezent
California Institute of Technology, o universitate aflată pe locul
10 în clasamentul din acest an. După absolvire, majoritatea
românilor rămân să lucreze în străinătate pe funcţii şi salarii ce
depind de domeniu şi de gradul de specializare.
"În trecut, românii preferau specializările tehnice - ştiinţă,
inginerie - dar în prezent există suficiente exemple de români care
studiază în domenii mai puţin tradiţionale", mai spune
Mărginean.
În ultimii trei ani, 27 de români au absolvit cursurile unei
facultăţi sau ale unui program de masterat din cadrul University of
Chicago, care are mai bine de 140.000 de absolvenţi din toată
lumea. În fiecare an, aproape 15.000 de studenţi se înscriu în
cadrul acestei instituţii, din care 5.000 aleg programele de
licenţă.
"Statisticile noastre arată că în anul şcolar 2009- 2010 s-au
înscris 20 de români în cadrul University of Chicago, pentru
programele de licenţă (5), de masterat (11) sau de MBA (4)", spun
reprezentanţii universităţii, clasată pe locul 7 în topul celor mai
bune din lume.
În cadrul universităţii Princeton, una dintre cele mai prestigioase
universităţi americane, cu o vechime de peste 260 de ani, în anul
şcolar 2009 - 2010 erau înscrişi 26 de studenţi români. În perioada
2007- 2010 s-au înscris 44 de români la cursurile acestei
instituţii.
La Universitatea Johns Hopkins învăţau anul trecut 23 de studenţi
români, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul instituţiei,
care are în total 36 de absolvenţi români până în prezent.
La University of Pennsylvania (SUA), un număr de 122 de români s-au
înscris la una
dintre facultăţi în perioada 2005 - 2009, iar în aceeaşi perioadă
au absolvit 64 de români cursurile unei facultăţi din cadrul
acestei universităţi.
"Cei mai mulţi studenţi români s-au înscris în cadrul specializării
Economie, în timp ce în rândul absolvenţilor, cei mai mulţi au fost
în Phd în Fizică şi Astronomie, DMD în medicină dentară şi în
cadrul programelor de MBA", susţine Julie McWilliams, asistent în
cadrul biroului de relaţii publice al University of
Pennsylvania.