De unde ar putea veni relansarea pieţei de centrale termice: programul Casa Verde şi eliminarea subvenţiilor la căldură

Piaţa de centrale termice din România s-a redus anul trecut la puţin peste 100.000 de unităţi, însă estimările de scădere date de unii dintre principalii jucători de pe piaţa locală de profil variază de la minus 30% până la minus 50%, în lipsa unor statistici oficiale în ceea ce priveşte numărul unităţilor prezente pe piaţă.
"Nu există date oficiale despre numărul de centrale termice din România, însă noi estimăm o scădere de circa 30% a pieţei de profil, undeva la nivelul de 100.000 de unităţi. Aici ne referim strict la piaţa de centrale termice convenţionale, cele de apartament. Pe alte segmente, scăderea este mai mare decât atât", a declarat Cătălin Drăguleanu, directorul de vânzări al Ariston Thermo România, subsidiara locală a grupului italian Ariston Thermo.
Compania deţine pe plan local o cotă de piaţă de aproximativ 28% pe segmentul de centrale termice convenţionale, iar pentru acest an oficialii companiei estimează o creştere a cotei de piaţă.
"În ceea ce priveşte cifra de afaceri pe 2009, am înregistrat o scădere similară cu piaţa", a adăugat Drăguleanu. Ariston Thermo România a înregistrat în 2008 o cifră de afaceri de 24,5 milioane de euro, potrivit informaţiilor de la Ministerul de Finanţe.
Valentin Nan, directorul de marketing al Viessmann România, subsidiara locală a producătorului german de centrale termice Viessmann, apreciază că valoarea pieţei s-a în­jumătăţit anul trecut, coborând în jurul valorii de 80 de milioane de euro.
"Faţă de 2008, în valoare piaţa a înregistrat o scădere de aproape 50%, în prezent situându-se în jurul valorii de 75-80 de milioane de euro. Scăderea a fost atât de mare în principal din cauza evoluţiei cursului de schimb", a spus Nan. Estimarea în volum a pieţei realizată de reprezentatul Viessmann este similară cu cea a lui Drăguleanu, de puţin peste 100.000 de unităţi.
Subsidiara locală a companiei germane a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 23 de milioane de euro, mai mică cu aproximativ 35% faţă de nivelul afacerilor din 2008, în timp ce pentru 2010 compania estimează o creştere uşoară de până la 24,5 milioane de euro.
"În opinia noastră, în 2009 piaţa centralelor termice s-a ridicat la circa 102.000 de unităţi şi la o valoare cuprinsă între 75 şi 100 de milioane de euro", a estimat şi Sever Scarlat, directorul general al Baxi România, distribuitor de centrale termice, parte a grupului germano-britanic BDR Thermea.
Afacerile Baxi în România s-au ridicat anul trecut la 3,3 milioane de euro, în scădere cu aproximativ 30% faţă cifra de afaceri din 2008, în timp ce estimările companiei în ceea ce priveşte piaţa indică o scădere de circa 40%.
"În 2009, Baxi România a înregistrat o cifră de afaceri de 14 milioane de lei, în scădere cu circa 33% faţă de anul 2008. Cifra realizată se încadrează în procentul de contracţie a pieţei de 40%, previzionat pentru anul 2009 pe fondul adâncirii crizei economice şi încetinirii ritmului de creştere inclusiv în industria construcţiilor civile", a explicat Scarlat.

Început de an optimist
Businessul cu centrale termice este unul sezonier, în condiţiile în care proprietarii care doresc să-şi instaleze o centrală termică trebuie să aştepte golirea sistemului centralizat de încălzire. Ţinând cont de iarna lungă din acest an, vânzările de centrale termice abia încep să se simtă în piaţă, dar cu toate acestea, jucătorii locali sunt ceva mai optimişti.
"Începutul de an seamănă un pic cu 2009, dar scăderea de anul trecut era ceva mai mare decât cea de anul acesta. De altfel, estimările de creştere pentru primul trimestru au fost depăşite", a mai spus Drăguleanu.
Şi reprezentantul Baxi apreciază că începutul acestui an a fost mai bun decât cel din 2009, înregistrând o creştere de peste 40% a afacerilor în acest interval.
"În primele cinci luni ale anului am înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 5,2 milioane de lei, reprezentând o creştere cu 42% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009", a precizat Sever.
Ca pondere în cifra de afaceri anuală, primele cinci luni, reprezintă circa 30%, potrivit estimărilor din piaţă.
Pe fondul acestor semnale din piaţă toţi jucătorii estimează o creştere fie a afacerilor în acest an, fie o creştere a cotei de piaţă, în condiţiile în care evenimentele care pot implusiona vânzările, respectiv anularea subvenţiilor la încălzire şi programul Casa Verde, ar putea fi anulate.
"Pentru anul 2010, am bugetat o cifră de afaceri de peste 19 milioane de lei. Vizăm schimbarea mixului de produse vândute, o pondere semnificativă în această proiecţie reprezentându-o centralele cu eficienţă crescută, centralele cu condensare", a adăugat Scarlat.
Cu ochii la debranşări
Toţi executivii aşeteaptă în acest an să vadă dacă guvernul adoptă sau nu eliminarea subvenţiilor la încălzire, eveniment care, spun ei, ar duce în mod sigur la o adevărată explozie a pieţei de profil pe plan local. Chiar dacă guvernul elimină subvenţiile, ră­mân însă problemele de natură legislativă, care în prezent îngreunează foarte tare procedura de debranşare de la sistemul centralizat de încălzire.
"Pentru anul 2010 piaţa va înregistra o creştere faţă de 2009, factorii importanţi fiind numărul de debranşări cauzate de anunţarea tăierii subvenţiilor, dar şi creşterea segmentului de înlocuiri, datorat vechimii parcului de centrale existent în România. În mod sigur piaţa ar cunoaşte o dezvoltare considerabilă dacă ar fi eliminate piedicile legislative şi procedurale pentru debranşare", a adăugat Sever.
De aceeaşi părere este şi Drăguleanu, care apreciază că piaţa de centrale termice din România ar exploada în condiţiile în care eliminarea subvenţiilor la clădură ar însemna o dublare a preţului plătit de populaţie. Spre exemplu, preţul de furnziare al energiei termice în Bucureşti se ridică la 234 de lei/ Gcal, în timp ce populaţia plăteşte aproximativ 119 lei/Gcal, restul reprezentând subvenţii.
"Un eveniment care într-adevăr va implusiona piaţa ar putea fi eliminarea subvenţiilor pentru energia termică. Dacă guvernul adoptă această decizie, toţi vom plăti dublu pentru încălzire, dacă decidem să rămânem conectaţi la sistemul centralizat de încălzire", a adăugat Drăguleanu.
Şi reprezentatul Viessman spune că în acest an compania se va concentra mai mult pe clienţii care urmează să se debranşeze de la sistemul centralizat de încălzire, precum şi pe clienţii care se vor orienta către înlocuirea sistemului cu unul mai nou.

Casa Verde, trecut în subsidiar
La sfârşitul lunii iunie este aşteptată lansarea programului Casa Verde, prin care este subvenţionată achiziţia unui sistem alternativ de încălzire, bazat pe resurse regenerabile, precum paleţii din lemn, panourile solare sau pompele de căldură. În funcţie de sistemul ales, subvenţiile încep de la 3.000 de lei pentru centralele pe peleţi, 6.000 de lei pentru sistemul solar şi 8.000 de lei pentru pompele de căldură.
"Programul Casa Verde nu va schimba radical piaţa. În mod cert o va implusiona în ceea ce priveşte vânzarea de sisteme alternative de încălzire, dar nu cred că vom vedea volume extrem de mari. Piaţa de centrale din România este dedicată aproape în întregime centralelor de apartament, pe bază de gaz, şi din această cauză nu se încadrează în program. În schimb, ar putea influenţa vânzarea de centrale termice în condensare, care chiar dacă merg pe gaz, au un randament mult mai bun şi un consum mult mai mic decât cele convenţionale, iar în Vest sunt considerate ecologice", a precizat Drăguleanu.
Valoarea subvenţiilor acordate prin programul Casa Verde reprezintă circa 50% din preţul final al sistemelor alternative de încălzire, în condiţiile în care preţurile medii la sistemele incluse în program încep de la 5.000 de lei.
"Credem în continuare că reducerea cotei maxime de subvenţionare de la 70-80% la maxim 50% va conduce la creşterea numărului de beneficiari de echipamente ce utilizează resursele regenerabile în locul combustibililor clasici şi implicit la o eficientizare a investirii fondurilor alocate şi o reducere semnificativă a consumului de combustibili fosili şi a emisiilor de noxe în atmosferă", a apreciat Sever.