Afaceri de 11,3 mld. euro au intrat în insolvenţă în ultimii doi ani, de când criza loveşte puternic în antreprenorii locali

Autori: Adelina Mihai , Cristi Moga 11.07.2010

Afacerile cumulate ale companiilor care au intrat în insolvenţă în perioada ianuarie 2008 - aprilie 2010 au însumat peste 11,3 miliarde de euro, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza informaţiilor obţinute de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Peste 13.000 de afaceri au intrat în insolvenţă începând cu anul 2008, primul an în care criza financiară
a început să creeze dificultăţi afacerilor locale, datele de la Registrul Comerţului arătând cât de loviţi au fost în special antreprenorii locali care au încercat să facă o afacere în construcţii, comerţ, textile sau chiar servicii de pază.



Cât înseamnă 11,3 miliarde de euro, valoarea afacerilor în insolvenţă din 2008 încoace? Valoarea totală a cifrelor de afaceri din România depăşeşte 200 de miliarde de euro.
Doar în primele patru luni ale acestui an, 44 de companii cu peste 250 de salariaţi au fost nevoite să intre în insolvenţă, fapt ce i-a afectat direct pe cei aproximativ 22.000 de angajaţi pe care aceste firme îi aveau la sfârşitul anului 2008. Indirect, impactul acestor dosare de insolvenţă este mult mai mare, în condiţiile în care aceste firme nu şi-au putul plăti creditorii - bănci sau furnizori - ale căror businessuri şi angajaţi pot suferi în egală măsură.
Afacerile cumulate ale celor mai mari 44 de firme intrate în insolvenţă, în funcţie de numărul de angajaţi, de la începutul anului se ridicau la 726,5 milioane de euro în 2008, în timp ce datoriile erau de 638,5 milioane de euro - respectiv un grad de îndatorare mediu de 87,8% din cifra de afaceri. Iar când veniturile pe pieţe precum construcţii, comerţ sau textile scad cu mai mult de 50%, intrarea în inca­pacitate de plată este de multe ori inevitabilă.
În condiţiile în care numeroase firme au în continuare un grad ridicat de îndatorare, iar pieţele nu dau semne de revenire, specialiştii spun că numărul firmelor care vor intra în insolvenţă până la finele anului va creşte, deşi s-ar putea ca datele pentru Bucureşti să nu reflecte acest lucru.
"Cred că numărul de dosare de insolvenţă va creşte până la sfârşitul anului. Problema este că s-a intrat în vacanţă judecătorească şi nu se mai deschid proceduri la cererea creditorilor, ceea ce înseamnă că noile dosare se vor soluţiona abia anul viitor şi este posibil să nu se reflecte o creştere a numărului de insolvenţe până la finele anului, cel puţin la Tribunalul Bucureşti", susţine avocatul Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă şi coordonatorul casei de insolvenţă Reconversie şi Valorificare Active (RVA Insol­vency). Totuşi, dacă firma aflată în dificultate solicită din proprie iniţiativă intrarea în insolvenţă, dosarul va fi analizat mai rapid.
"În acest an, numărul de cazuri de insolvenţă a fost în creştere şi vom asista la noi momente de vârf în toamnă. Cred că este posibil ca numărul de dosare de insolvenţă de anul acesta să-l depăşească pe cel de anul trecut", susţine Geanina Oancea, partener în cadrul firmei de audit şi consultanţă BDO. În opinia sa, este posibil ca numărul mare de firme care au intrat în insolvenţă în ultimii doi ani să schimbe ceea ce s-a întâmplat până acum, urmând să crească numărul firmelor care reuşesc să se reorganizeze, evitând falimentul.
"Istoria este dominată de falimente, numai 1% din firmele intrate în insolvenţă reuşeau să se reorganizeze cu succes. Abia peste doi sau trei ani putem să tragem o linie şi să vedem dacă acest procent s-a schimbat, pentru că pentru a avea o concluzie trebuie să se încheie procesele de reorganizare, care durează, în medie, cam 3 ani", adaugă Oancea.
De aceeaşi părere este şi Arin Stănescu, care crede totuşi că numărul firmelor aflate în insolvenţă care reuşesc să se redreseze este ceva mai mare.
"O proporţie im-portantă din companiile care au intrat în insolvenţă au intrat deja în faliment", punctează Arin Stănescu.
Businessul companiilor care au intrat în insolvenţă anul trecut, de 5 miliarde de euro, reprezintă aproape 2% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România din 2008. În primele patru luni ale acestui an, afacerile cumulate ale firmelor care au intrat în insol­venţă însumează 4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, dacă ritmul de creştere a numă­rului de dosare de insolvenţe se menţine la fel până la finele anului, este posibil ca businessul companiilor în insolvenţă să însumeze peste 5% din cifra de afaceri a tututor companiilor de pe piaţa locală.
Cele mai multe firme care au intrat în insolvenţă în ultimii doi ani sunt în Bucureşti şi în judeleţe mari, precum Timiş, Cluj, Prahova, Bihor sau Braşov, unde cel puţin 1.000 de firme au intrat în procedura de insolvenţă. Cu excepţia Prahovei, unde rata şomajului a fost întotdeauna mai ridicată, în celelalte judeţe numărul de locuri de muncă disponibile a fost dintotdeauna destul de mare, iar salariile angajaţilor au fost în topul celor mai mari din ţară. Spre exemplu, salariul mediu net al unui angajat din Capitală era anul trecut de 436 de euro, în timp ce salariile medii nete ale angajaţilor din Cluj ajungeau la peste 340 de euro. În acelaşi timp, salariul mediu net pe economie a fost anul trecut de 328 de euro.
Impactul psihologic pe care îl poate avea asupra angajaţilor vestea că firma pentru care lucrează a intrat în insolvenţă este major, iar primul efect este că salariaţii intră în panică şi îşi caută noi locuri de muncă.
"Toată lumea se gândeşte la disponi­bilizări, iar oamenii intră în panică atunci când află că firma pentru care lucrează a intrat în insolvenţă. Totuşi, nu s-a întâmplat ca angajaţii să-şi dea demisia la aflarea veştii şi cu siguranţă că aceştia nu se vor grăbi să plece dacă angajatorul îi anunţă că intră în procesul de reorganizare", explică Oancea.
Unele firme îşi continuă activitatea şi continuă chiar să facă investiţii şi să deschidă noi magazine, atâta timp cât creditorii sunt de acord cu planul de reorganizare. Cele mai multe firme în insolvenţă sunt însă doar într-o etapă premergătoare falimentului, în care angajaţii şi afacerile dispar complet. Orice faliment poate naşte însă o nouă oportunitate.