Adevărata faţă a crizei în hipermarketuri: Deşi reţelele au raportat creşteri ale afacerilor, vânzările pe metru pătrat arată o contracţie de 16% în consum

Pe baza acestui indicator (vânzări pe metru pătrat) se poate observa că deşi cifrele de afaceri ale celor cinci reţele de hipermarketuri de pe piaţă s-au majorat cu 3%, adică 100 de milioane de euro, avansul vine exclusiv din extinderea suprafeţelor de vânzare, în timp ce pe metru pătrat rulajele sunt mai mici cu 16%, respectiv 1.000 de euro, potrivit calculelor ZF.
În contextul unei pieţe încă în expansiune, dinamica vânzărilor pe metru pătrat în magazine este unul dintre cei mai buni indicatori care măsoară performanţa unui retailer, alături de rata de profitabilitate şi creşterea organică (în magazinele mai vechi de un an).
Declinul de 16% la nivelul mediei de vânzări pe metru pătrat în hipermarketuri este practic un indiciu al contracţiei consumului local într-un an de criză şi explică de ce reţelele de profil şi-au subţiat marjele de profit în 2009 comparativ cu anul anterior.

Iau din cota de piaţă a chioşcurilor
Datele centralizate de ZF arată că doar investiţiile în expansiune au mai adus creşteri pe piaţa hipermarketurilor în 2009: aceasta a ajuns aproape de valoarea de 3,3 mld. euro, cu 3% mai mult decât în anul anterior, în condiţiile în care retailerii de profil au adus anul trecut circa 200 mil. euro în proiecte de deschideri de magazine noi.
Toate cele patru reţele care au pariat pe extindere - Carrefour, Real, Kaufland şi Auchan - au raportat anul trecut un avans al afacerilor faţă de 2008, însă niciun operator nu a realizat creşteri de productivitate.
"La nivelul anului 2009, comerţul modern a înregistrat o creştere a vânzărilor în lei de 11% faţă de anul anterior, care poate fi pusă pe seama continuării expansiunii reţelelor de magazine. În plus, politica de preţuri mici i-a ajutat pe retailerii mari să ia din cota de piaţă a comercianţilor tradiţionali (chioşcuri, minimarketuri sau alte magazine mici de cartier - n. red.)", explică Marius Caluian, directorul general al companiei de cercetare de piaţă MEMRB România&Republica Moldova. Pentru a egala productivitatea unui hipermarket, un chioşc de 50 de metri pătraţi ar trebui să înregistreze vânzări de circa 300.000 de euro pe an sau rulaje zilnice de 800 de euro pe metru pătrat, potrivit calculelor ZF.
Dinamica afacerilor în euro ale retailerilor moderni ar putea fi estimată la o rată negativă, în jurul a 4%, ţinând cont de ritmul deprecierii monedei locale în 2009.
Efectele crizei în hipermarketuri s-au văzut anul trecut şi cu ochiul liber: dacă în 2008 încă mai erau cozi la casele de marcat în weekend şi la finalul zilelor de lucru, în ultimul an shopping-ul în marile magazine a devenit tot mai lejer datorită reducerii timpului de aşteptare pentru plata cumpărăturilor. Cu clienţi mai puţini în magazine şi coşuri de cumpărături mai goale, directorii de hipermarketuri s-au dezobişnuit să vadă cozi la casele de marcat.
Vedetele comerţului românesc din ultimii 5-6 ani au resimţit astfel pe propria piele, pentru prima dată, reducerea puterii de cumpărare a românilor, iar reacţia lor a fost intensificarea promoţiilor la raft şi dezvoltarea mărcilor proprii ca un substituent mai ieftin al brandurilor consacrate pe piaţă.

De ce este Cora cea mai performantă reţea
În acest context, Cora, singura reţea care nu s-a extins în cursul anului 2009, a înregistrat un declin al afacerilor de 18% faţă de perioada anterioară, ceea ce se traduce printr-o scădere a productivităţii calculate ca vânzări pe metru pătrat cu 18%.
Cu toate acestea, Cora a rămas cel mai performant operator de hipermarketuri din România, având vânzări medii pe mp cu 1.700 de euro mai mari decât competitorul său Carrefour, al doilea jucător din clasamentul productivităţii calculat de ZF.
Mai mult, cu doar trei magazine operaţionale, compania deţinută de grupul Louis Delhaize a raportat anul trecut un profit net de 20 mil. euro (84,6 mil. lei), cât a realizat Carrefour cu 22 de hipermarketuri în acelaşi interval.
Cora şi Carrefour sunt cei mai vechi operatori de hipermarketuri de pe piaţă, ceea ce ar putea explica poziţionarea lor în vârful topului retailerilor performanţi. Francezii de la Carrefour sunt cei care au adus hipermarketul în România, în 2001, şi au fost urmaţi după doi ani de Cora.
Cora deţine una dintre cele mai bune locaţii de hipermarketuri din Bucureşti, în zona Lujerului din cartierul Militari. În plus, reţeaua a mizat până acum pe o strategie foarte precaută de expansiune, inaugurând magazine doar în zone rezidenţiale foarte aglomerate. Toate acestea ar putea explica nivelul mare de profit, cât şi productivitatea ridicată a reţelei deţinute de Louis Delhaize în România.
Intrarea în România a unor jucători noi în 2005 - 2006, perioadă în care s-au lansat pe piaţă Kaufland, Real şi Auchan, a redus marjele de profit din sectorul hipermarketurilor şi numărul de locaţii cu potenţial ale operatorilor de profil.
Mai mult, în graba expansiunii, mulţi retaileri au renunţat la criteriile riguroase de alegere a unei locaţii noi, fiind motivaţi de prognozele de creştere a consumului local pe termen mediu care apăreau în toate studiile de piaţă din 2006-2007.

Auchan trece pe ultimul loc
Reţeaua Auchan, achiziţionată integral anul trecut de către grupul francez Auchan, a trecut în 2009 pe ultimul loc în clasamentul productivităţii hipermarketurilor, după Kaufland, înregistrând un declin al vânzărilor pe metru pătrat de circa 25%, mai arată calculele ZF.
Operatorul a deschis anul trecut un singur magazin, la Timişoara, însă în calculul productivităţii au avut un cuvânt greu de spus şi cele două unităţi din cartierul bucureştean Militari şi Suceava inaugurate la finele lui 2008.
La nivel local, Auchan pariază, ca şi Cora, pe un format mare de hipermarketuri, reţeaua având o suprafaţă medie de vânzare de circa 10.000 de metri pătraţi pe unitate, adică de peste două ori mai mult decât Kaufland.
Anul trecut, Auchan şi-a majorat pierderile de la 7 mil. euro în 2008 la 9,6 mil. euro, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.
Retailerul francez şi Real sunt singurii operatori care nu au trecut pe profit până acum.

100 de hipermarketuri au 40-50% din comerţul modern
La finele anului trecut erau 100 de hipermarketuri operaţionale pe piaţa din România, faţă de 88 de unităţi în 2008, acestea având împreună o cotă de 40-50% din comerţul modern estimat la 7-8 miliarde de euro.
Comerţul cu bunuri de larg consum a fost pe un trend descendent în 2009, ceea ce arată că segmentele care au continuat să crească în valoare, precum discounterele şi hipermarketurile, au luat din cota de piaţă a celorlalte formate de magazine.
Cele mai mari scăderi de vânzări au fost înregistrate în comerţul tradiţional, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă MEMRB.
Acesta arată că declinul vânzărilor de alimente în volum a fost anul trecut de 9% în comerţul tradiţional (chioşcuri, mini-marketuri, alimentare etc.), în timp ce retailul modern a înregistrat un ritm de creştere de 7% pe aceeaşi categorie de produse.
La nivelul retailului alimentar modern, cel mai mult s-a contractat în 2009 segmentul magazinelor cash&carry (care fac comerţ en gros). Cele două reţele de profil, Metro şi Selgros, au raportat anul trecut aceeşi rată de declin al vânzărilor în euro, de 17%, comparativ cu 2008.