Finanţele recurg din nou la împrumuturi de urgenţă de la bănci

Ministerul FinanŢelor a împrumutat ieri de la băncile comerciale puţin peste un miliard de lei (254 mil. euro) pentru 14 zile în cadrul unei licitaţii extraordinare, pentru a-şi acoperi o sincopă de lichidităţi, în condiţiile în care nu a mai reuşit să vândă titluri de stat în volume semnificative în ultima lună.
În iulie, Trezoreria trebuie să răscumpere certificate şi obligaţiuni de stat în valoare de puţin peste trei miliarde de lei, la care se adaugă şi finanţarea deficitului bugetar, astfel că are o nevoie imensă de lichidităţi.
Pentru sumele împrumutate ieri sub formă de depozite la termen statul plăteşte o dobândă medie de 4,62% pe an, uşor mai mică decât dobânda la care băncile îşi împrumutau lei între ele pe o săptămână, de 5,11% pe an.
"Dacă nu au mai emis titluri pe piaţa primară, Finanţele încearcă să rostogolească datoria prin împrumuturi pe termen foarte scurt. Probabil speră să înregistreze venituri foarte mari la buget pe 25 iulie, când trebuie plătite taxele şi impozitele aferente trimestrului doi. După 25 nu vor mai fi însă lichidităţi pe piaţă ca să poată repeta mecanismul", a comentat un dealer.
Practic, Trezoreria le-a comunicat ieri dealerilor prin mail-ul securizat că doreşte să atragă depozite pe 14 zile, iar fiecare bancă interesată a depus oferte - câte trei tranşe, cu sume şi dobânzile aferente. Anunţul iniţial nu a conţinut precizări privind suma dorită sau dobânda maximă acceptată. Astfel, Trezoreria a selectat ofertele băncilor, în funcţie de dobânda cerută, până la atingerea sumelor dorite. Spre comparaţie, licitaţiile pentru vânzarea de titluri de stat sunt organizate la BNR, care acţionează ca administrator al pieţei primare.
Pe piaţă circulă informaţii potrivit cărora Trezoreria ar fi împrumutat şi luni lei de la bănci, tot pentru 14 zile, însă în cadrul unor operaţiuni bilaterale, derulate cu câţiva jucători.
În mod uzual, astfel de licitaţii ex-traordinare erau organizate în primele luni ale anului, când încasările la buget sunt foarte slabe, având menirea să acopere goluri de lichidităţi pe termen foarte scurt.
Finanţele nu au mai împrumutat însă sume importante prin vânzarea de titluri de stat din iunie, în condiţiile în care au dorit să menţină randamentele plătite pe palierul de 7% pe an, în timp ce băncile cereau niveluri mai mari, bazându-se pe surplusul mic de fonduri acumulat în primăvară, când condiţiile de pe piaţă erau mai bune. În iunie, statul a împrumutat puţin peste un miliard de lei, faţă de o valoare planificată de 4,6 miliarde de lei. Pentru iulie planul de emisiuni de titluri de stat totalizează din nou 4,6 miliarde de lei, însă după primele trei licitaţii a atras doar aproximativ 350 de milioane de lei.
"La un moment statul va fi nevoit probabil să plătească mai mult pentru a putea să plaseze certificate de trezorerie (care au scadenţe de până la un an, n. red.). Prin vânzarea de obligaţiuni cu maturităţi mai lungi nu vor reuşi să atragă sume importante, chiar dacă oferă randamente mai mari", apreciază dealerul.