Punerea sub acuzare a lui Horia Ciorcilă pentru manipularea Bursei ridică semne de întrebare
Procurorii DIICOT Cluj au anunţat luni punerea sub acuzare a lui Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania (TLV), alături de alte şapte persoane pentru manipularea pieţei de capital n CNVM, care a ajutat ancheta DIICOT, susţine că nu ar fi vorba despre manipulare, ci despre tranzacţionare pe baza informaţiilor privilegiate n Acuzaţiile aduse lui Ciorcilă au bulversat piaţa de capital, însă nu au lovit acţiunile băncii, care au pierdut 3,5% în ultimele două zile.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au trimis în judecată
luni opt persoane acuzate că ar fi manipulat preţul acţiunilor
Băncii Transilvania prin intermediul unor tranzacţii derulate pe
Bursă pe parcursul anului trecut. Cele opt persoane sunt Horia
Ciorcilă, preşedintele băncii, Claudiu Silaghi, fost
vicepreşedinte, două rude ale lui Silaghi, doi bancheri ai Bank of
Cyprus România şi doi brokeri.
"Concret, acuzaţii au avut informaţia, au cumpărat la un preţ şi au
vândut la unul mai mare, în nume personal. Practic, la numărul de
acţiuni ei au putut să impună preţul lor şi de aici câştigul lor",
au explicat surse din cadrul DIICOT citate de Mediafax. Aceleaşi
surse au precizat că ceea ce s-a obţinut ilicit din manipularea
pieţei de capital, având informaţii confidenţiale, se reciclează
prin spălare de bani.
Totuşi, între informaţiile cuprinse în comunicatul publicat luni de
DIICOT şi acuzaţiile aduse celor opt învinuiţi apar o serie de
neconcordanţe. Avocaţii specializaţi în legislaţia pieţei de
capital susţin că din informaţiile cuprinse în comunicat reiese că
persoanele acuzate ar fi folosit informaţii privilegiate în
realizarea de tranzacţii, ceea ce nu reprezintă manipulare a pieţei
de capital. Cele două tipuri de abuz de piaţă sunt tratate distinct
în legea pieţei de capital.
"Manipularea pieţei de capital este foarte delicată şi foarte greu
de stabilit, chiar şi la nivel european. Din ce reiese din
comunicat, ar fi vorba de tranzacţionare în baza informaţiilor
privilegiate. Nu cred că cele două acţiuni ar trebui confundate", a
explicat avocatul Cristian Duţescu, care a publicat şi o carte
intitulată "Manipularea pieţei de capital".
Raportul CNVM arată că Silaghi ar fi folosit informaţii
privilegiate
O poziţie similară au şi reprezentanţii CNVM, instituţia care
supraveghează piaţa de capital. "Am derulat un control tematic la
sucursala din Cluj a SSIF IFB Finwest (firma de brokeraj prin care
a tranzacţionat Claudiu Silaghi - n. red.) şi, pe baza
rezultatelor, la jumătatea lunii iunie am ajuns la concluzia că se
poate vorbi de tranzacţii pe baza unor informaţii privilegiate.
Procurorilor le-am spus că este o posibilitate să se fi divulgat
informaţii şi pe baza acestora să se fi realizat tranzacţii", a
declarat Lorand Istvan Kralik, comisar al CNVM.
Potrivit raportului CNVM citat de Mediafax, Claudiu Silaghi, care
era anul trecut membru în Consiliul de Administraţie al Băncii
Transilvania, ar fi realizat tranzacţii în contul Doinei Cojocaru,
soacra sa, însă ar fi insistat ca ordinele să fie transmise prin
intermediul telefonului mobil, astfel încât să nu poată fi
înregistrate.
În perioada 9 septembrie - 6 decembrie, Silaghi ar fi cumpărat prin
intermediul contului Doinei Cojocaru 33,6 milioane de acţiuni TLV
pe care le-a vândut pe 9 decembrie pentru suma totală de 80,64 mil.
lei (crca 19 mil. euro), iar banii rezultaţi din tranzacţii ar fi
fost transferaţi în contul său personal. Silaghi este acuzat că
prin aceste tranzacţii ar fi asigurat o poziţie dominantă şi ar fi
influenţat preţul acţiunilor TLV şi că ar fi folosit informaţii
privilegiate, ştiind în calitatea de membru al CA de intenţia Bank
of Cyprus privind achiziţia unui pachet semnificativ de acţiuni la
TLV.
În perioada 9 septembrie - 6 decembrie, pe Bursă s-au tranzacţionat
circa 124 de milioane de acţiuni TLV, titlurile cumpărate de
Silaghi reprezentând 27% din total. În aceeaşi perioadă, preţul
acţiunilor a urcat cu circa 38%.
Potrivit raportărilor disponibile pe Bursă, Silaghi a vândut la
finele lunii august un pachet de 13,06 milioane de acţiuni TLV
(1,2% din capital) pentru 21,15 mil. lei (5 mil. euro), iar la
începutul lui septembrie a mai vândut 21,5 milioane de acţiuni
(circa 2% din capital), pentru 8,2 mil. euro. El deţinea aceste
acţiuni în nume propriu. Cumpărătorul nu a fost anunţat la acea
dată. Teoretic, tranzacţiile realizate de Silaghi prin contul
soacrei sale ar fi trebuit, de asemenea, raportate pe Bursă ca
tranzacţii realizate de persoanele iniţiate.
"Agentul de la IFB Finwest care a deschis contul pe numele doamnei
Cojocaru nu a menţionat dacă aceasta este persoană iniţiată (dacă
este rudă a unui angajat sau administrator al băncii sau angajat al
instituţiei de credit - n. red). Aceasta a fost singura problemă de
la IFB Finwest", a afirmat comisarul CNVM Lorand Istvan Kralik.
În cazul lui Ciorcilă lucrurile sunt mai
neclare
Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, este de departe
cel mai sonor nume implicat în acest caz, însă acuzaţiile care i se
aduc sunt susţinute, conform comunicatului DIICOT, doar de două
tranzacţii care ar fi fost realizate pe 7 decembrie 2010 prin
intermediul firmei Dodworth Limited cu sediul în Cipru care ar fi
controlată de Ciorcilă. Firma ar fi vândut un pachet de 8,9
milioane de acţiuni TLV în valoare totală de 21,4 mil. lei către
Bank of Cyprus, iar Ciorcilă este acuzat că s-ar fi folosit
informaţii privilegiate obţinute în calitate de preşedinte al
băncii.
Procurorii nu spun însă când au fost achiziţionate acţiunile, ca în
cazul lui Silaghi. Teoretic, orice tranzacţie realizată de Ciorcilă
sau de firmele controlate de acesta ar fi trebuit raportată pe
Bursă, însă după tranzacţiile din decembrie nu a existat nicio
raportare de acest fel.
Pe de altă parte, mulţi investitori de pe Bursă utilizează firme
off-shore tocmai datorită faptului că este foarte greu de stabilit
o legătură între aceste firme şi acţionarii lor.
Numele firmei Dodworth Limited a apărut pentru prima dată public
într-o raportare a SIF Banat-Crişana (SIF1) din aprilie 2009, când
conducerea SIF a suspendat drepturile de vot în Adunarea Generală a
Acţionarilor ale mai multor investitori, inclusiv această firmă, pe
motiv că ar fi acţionat în mod concertat cu Horia Ciorcilă.
În urma acelei decizii, mai mulţi acţionari ai SIF Banat-Crişana au
dat în judecată compania, iar relaţiile dintre conducerea SIF şi
conducerea Băncii Transilvania s-au răcit puternic. Recent, SIF
Banat-Crişana a atacat în instanţă deciziile adunării generale a
acţionarilor derulată în acest an la Banca Transilvania în urma
căreia SIF1 şi-a pierdut locul în Consiliul de Administraţie al
băncii.
Acţiunile Băncii Transilvania (TLV) nu au resimţit foarte puternic şocul punerii sub acuzare a preşedintelui băncii, Horia Ciorcilă. Luni, imediat după publicarea comunicatului DIICOT, acţiunile au scăzut cu până la 6%, însă au revenit pe finalul şedinţei, închizând cu o scădere de 3,5%. Ieri, titlurile TLV s-au tranzacţionat aproape pe tot parcursul şedinţei la acelaşi preţ la care au închis luni, de 1,36 lei/acţiune, tot acesta fiind şi preţul de închidere. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni TLV în ultimele două şedinţe a fost de doar 665.000 de lei (155.000 de euro), păstrând nota lichidităţii scăzute de pe Bursă.Acţiunile Băncii Transilvania (TLV) nu au resimţit foarte puternic şocul punerii sub acuzare a preşedintelui băncii, Horia Ciorcilă. Luni, imediat după publicarea comunicatului DIICOT, acţiunile au scăzut cu până la 6%, însă au revenit pe finalul şedinţei, închizând cu o scădere de 3,5%. Ieri, titlurile TLV s-au tranzacţionat aproape pe tot parcursul şedinţei la acelaşi preţ la care au închis luni, de 1,36 lei/acţiune, tot acesta fiind şi preţul de închidere. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni TLV în ultimele două şedinţe a fost de doar 665.000 de lei (155.000 de euro), păstrând nota lichidităţii scăzute de pe Bursă.