Cât plătesc românii pentru proximitate sau cumpărături la scara blocului: În comerţ, „aproape de casă“ înseamnă mai scump cu 17-30% faţă de magazinele mari

În comerţul dominat de reţelele străine de magazine, preţul la raft a fost în ultimul an cea mai eficientă armă în lupta pentru cote de piaţă, astfel încât clienţii resimt acum tot mai puţin în propriile buzunare diferenţele între un discounter, un supermarket şi un hipermarket. Magazinele mici de cartier, operate de antreprenori locali, au rămas însă în afara acestei lupte.
Într-un butic sau minimarket amplasat la scara blocului, preţurile la raft sunt, în medie, cu 17-30% mai mari decât într-un supermarket, hipermarket sau discounter, arată datele centralizate de ZF.
Analiza din comerţul din Capitală a luat în calcul 15 produse de impuls, care se regăsesc în toate cele patru formate de magazine, majoritatea fiind brandurile lider pe segmentele lor de piaţă, deci articole care realizează rulaje mari.

Cum se explică diferenţele de preţ în comerţ
"Diferenţa de preţ între un magazin mic de cartier şi un supermarket sau un hipermarket vine în primul rând din marje: volumul de vânzări este mult mai mic în mini-market şi atunci operatorul trebuie să-şi acopere costurile fixe printr-un adaos comercial mare", explică Marius Caluian, directorul general al companiei de cercetare de piaţă MEMRB România & Republica Moldova.
Mai mult, jucătorii din industria alimentară spun că lanţurile de magazine au o putere de negociere mai mare cu furnizorii, pentru că achiziţionează cantităţi foarte mari, astfel încât pot obţine preţuri de achiziţie inferioare celor la care se aprovizionează micii comercianţi.
Criza a ieftinit supermarketurile
"O reţea de hipermarketuri are o marjă comercială permisivă, însă aceasta câştigă sume colosale, de ordinul sutelor de milioane de euro, din alte taxe pe care le percep furnizorilor. De asemenea, cei care cunosc foarte foarte bine mecanismul firmelor de distribuţie ştiu că discounturile se acordă în funcţie de volume, termene de plată, număr de clienţi activi şi alte elemente care se negociază, ceea ce explică de ce livrarea produselor către reţelele de supermarketuri independente se face cu o diferenţă de preţ în plus, în comparaţie cu preţul de livrare către «mamuţii» din hipermarketuri", detaliază un proprietar de magazine de cartier.
Analiza mai arată că, în lupta pentru clienţi, supermarketurile au ajuns aproape la fel de ieftine ca şi discounterii - magazinele care se adresează în principal consumatorilor cu venituri mici şi care listează doar produse din segmentele inferior şi mediu de preţ, de 2-3 ori mai puţine decât un supermarket.
În Mega Image, reţea poziţionată pe primul loc pe segmentul supermarketurilor din Capitală, cu circa 50 de unităţi operaţionale, cele 15 produse din coş costă 33,2 lei, cu doar 3% mai mult decât în reţeaua Penny Market - cel mai mare discounter de pe piaţă.
Mai mult, diferenţa de preţ între Mega Image şi hipermarketul Carrefour este aproape inexistentă la cele 15 articole din coş analizate de ZF.
Cu toate acestea, diferenţa dintre oferta unui supermarket şi a unui hipermarket este în continuare mare. Astfel, în timp ce primele listează între 5.000 şi 8.000 de produse, în hipermarket consumatorul poate alege din cel puţin 40.000 de produse.
Mega Image se numără printre retailerii care şi-au schimbat politica de preţuri în criză: reţeaua a anunţat anul trecut reduceri permanente de preţuri între 5% si 15% la aproximativ un sfert din articolele din oferta sa. Practic, aceste ieftiniri au fost susţinute în mare parte prin reducerea marjei de câştig a operatorului.
Un alt val de ieftiniri pe segmentul supermarketurilor a venit în 2010, imediat după anunţul creşterii TVA, când reprezentanţii lanţului de magazine Billa au comunicat reduceri de preţ permanente la circa 20% din articolele din oferta sa, pentru a putea îngheţa preţurile la nivelul de dinaintea majorării taxei.
"Extinderea rapidă a discounterilor a forţat cumva celelalte reţele de magazine să scadă preţul. În general, în segmentele mediu şi inferior din retail, preţul la raft este cea mai eficientă armă în lupta pentru cote de piaţă, iar acest lucru este valabil nu doar în perioade de criză", afirmă Marius Caluian.
În ultimul an, schimbările de strategie ale marilor lanţuri de magazine alimentare au fost dictate în mare parte de schimbările din obişnuinţele de cumpărături ale românilor, pentru că "toată lumea caută acum cele mai ieftine produse", mai spune directorul MEMRB.

Mai e loc pentru magazinele mici?
În Capitală, o piaţă care reprezintă aproximativ 30% din comerţul local cu bunuri de larg consum, adică în jur de 6-7 miliarde de euro, sunt în acest moment 1.000-2.000 de buticuri şi minimarketuri de cartier şi circa 130 de supermarketuri şi 18 hipermarketuri, potrivit datelor de la retaileri şi de la companiile de cercetare a pieţei.
Din 2001, când francezii de la Carrefour au adus primul hipermarket în România, magazinele mici de cartier din principalele oraşe ale ţării au început să piardă clienţi, iar o parte din ele au tras obloanele ori
s-au orientat către alte segmente din retail.
Cu toate acestea, au rămas încă zone neacoperite de formatele moderne de comerţ, pe care reţelele de supermarketuri le ocolesc din cauză că nu pot genera rulaje mari - în special oraşele sau cartierele în care locuitorii au o putere scăzută de cumpărare. În aceste zone ar putea începe însă în următorii ani o ofensivă puternică a discounterilor.
Comerţul cu bunuri de larg consum din România este estimat la aproximativ 20 de miliarde de euro, iar circa 50% din acesta se află încă în mâinile micilor comercianţi, precum operatori de buticuri, alimentare sau minimarketuri.