Cum se va finaliza centura de nord a Capitalei: cu bani de la autostrada Bucureşti-Ploieşti
Lucrarile de modernizare a centurii de nord a Capitalei (20,5
km), situată între localităţile Chitila şi Voluntari, vor fi
terminate în luna decembrie a acestui an, după ce Ministerul
Transporturilor a decis să preia o parte din banii atribuiţi pentru
autostrada Bucureşti-Ploieşti (62 km).
Valoarea totală a lucrărilor de construcţie şi montaj pentru
lărgirea la patru benzi a centurii de nord a Bucureştiului se
ridică la 350,1 mil. lei (peste 80 mil. euro), iar la începutul
acestui an Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale
din România (CNADNR) anunţa că mai are nevoie de 25 mil. euro
pentru finalizarea lucrărilor. Banii au fost luaţi ulterior de la
autostrada Bucureşti-Ploieşti, care se află în prezent în
construcţie, dar nu dispunea de fonduri suficiente pentru a fi
terminată în 2010.
"Am decis să luăm banii care erau atribuiţi iniţial către
autostrada Bucureşti-Ploieşti pentru că nu putem să facem peste tot
câte puţin din toate. Strategia de a începe fără a finaliza
lucrările a tot fost utilizată în ultimii 20 de ani. Trebuie să
cheltuim exact atât cât producem şi am decis să reprioritizăm banii
ca să putem finaliza proiecte", a declarat premierul Emil Boc, care
a fost ieri într-o vizită la şantierul centurii împreună cu Radu
Berceanu, ministrul transporturilor.
Boc i-a inspectat pe constructorii care derulează lucrările la
centura de nord a Capitalei, avertizându-i că va verifica lunar
stadiul proiectului, şi a spus că nu ştie "ce o fi fost în capul"
fostului ministru al transporturilor Ludovic Orban, care nu a
organizat licitaţii la toate segmentele centurii. Două dintre
tronsoanele centurii - care vor face legăturile cu autostrăzile A1
şi A2 - abia au fost scoase la licitaţie luna aceasta, iar
constructorii vor fi declaraţi în luna septembrie.
"La centura sud s-au făcut licitaţiile într-un mod foarte ciudat,
pentru că mutarea utilităţilor a fost calculată de la suta de metri
liniari şi astfel costurile adiţionale ar fi crescut cu 200%. Nu
avem finanţare pentru această porţiune în prezent şi preferăm să
finalizăm partea de nord", susţine Berceanu. Inelul de centură al
Capitalei, cu o lungime totală de 71 km, a intrat în lucrări de
construcţie şi modernizare începând cu 2007 şi în prezent se
lucrează doar pe cele trei tronsoane din nord, pe alte trei
tronsoane din sudul Capitalei urmând să fie dat ordinul de începere
a lucrărilor când va fi găsită finanţarea.
Centura de nord este împărţită în trei tronsoane, la care se adaugă
lucrările la un pasaj de 2,4 km la Otopeni peste calea ferată.
Primul tronson, situat între Chitila şi Mogoşoaia (3 km), este
construit de firma grecească Aktor şi are o valoare de 76 mil. lei.
Al doilea tronson se află între Mogoşoaia şi Otopeni (4,6 km) şi
este construit de compania austriacă Alpine şi compania spaniolă
FCC Construction şi are o valoare de construcţie de 51,2 mil. lei.
Al treilea tronson, aflat între Otopeni şi Voluntari (10 km), este
construit de Romstrade, companie deţinută de omul de afaceri Nelu
Iordache. Pasajul superior de la Otopeni peste calea ferată de 2,4
km este construit de FCC Construction, valoarea contractului fiind
de 73,6 mil. lei.
Centura Sibiu, alt proiect care ar putea fi
gata
Singurele proiecte de infrastructură care vor fi finalizate anul
acesta vor fi centura de nord a Capitalei şi primul sector al
centurii la nivel de autostradă din oraşul Sibiu (14,7 km), restul
proiectelor care sunt în construcţie urmând să primească bani
pentru continuarea lucrărilor. "Vă amintiţi că anul trecut am pus
nişte obiective pentru infrastructură care să fie finalizate în
2009: centura Ploieştiului, pasajul Băneasa, centura Timişoara şi
42 de kilometri de la autostrada Transilvania. Au fost finalizate,
iar anul acesta vor termina şi centura oraşului Sibiu", a declarat
Boc.
Pe de altă parte, în luna iulie a anului viitor va fi finalizată
modernizarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, distanţa urmând să
fie parcursă în două ore şi jumătate. "Lucrările avansează mai
rapid şi în luna iulie 2011 vom circula cu viteza proiectată (160
de kilometri pe oră - n.r.), pe cale dublă electrificată", a spus
Berceanu.