Reparaţiile de după inundaţii pot scoate „la mal“ o parte din firmele de construcţii lovite de criză

Investiţiile anunţate de Guvern pentru a reface casele şi infrastructura afectată de inundaţii ar putea salva o parte din businessurile companiilor de construcţii, în contextul în care volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în luna mai faţă de aceeaşi lună din 2009 cu 20,9% în serie brută şi cu 17,3% în serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Pagubele produse de inundaţiile înregistrate în acest an depăşesc 400 de milioane de euro, putând ajunge la aproximativ 450 de milioane de euro, potrivit datelor centralizate până în prezent de către autorităţi obţinute de Mediafax.
"Dacă statul va asigura finanţarea pentru reconstrucţia caselor distruse şi a infrastructurii din zonele afectate, anumite firme care vor câştiga lucrările o vor duce mai bine, într-o perioadă în care tot mai multe companii de construcţii intră în insolvenţă sau în faliment. Însă nu se poate vorbi de o relansare a pieţei, pentru că vor fi construite locuinţe sociale, mai ieftine, fără infrastructura aferentă", spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO).
Costul unei case sociale, realizată din materiale prefabricate sau cărămizi clasice, se ridică la circa 20.000-30.000 de euro, iar în acest caz valoarea totală a finanţării acordate de Guvern s-ar putea ridica la 20-30 mil. euro.
Premierul Emil Boc a anunţat ieri în cadrul unei videoconferinţe cu prefecţii că vor fi reconstruite 1.033 de case afectate de inundaţii. Şeful Guvernului a solicitat prefecţilor să supravegheze modul de eliberare a autorizaţiilor astfel încât casele să fie construite în zone neinundabile, urmând ca Guvernul să furnizeze materialele pentru reconstrucţie.
Guvernul ia în calcul modificarea
deficitului bugetar
Boc a precizat că inundaţiile au produs pagube în 37 de judeţe, în special în Moldova, fiind afectate 6.979 de case, din care 5.946 au fost avariate, 182 distruse şi 851 sunt în pericol de prăbuşire. Astfel, vor trebui reconstruite 1.033 de case.Premierul a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că Guvernul îşi va face "socotelile" şi va lua o decizie dacă va solicita FMI modificarea ţintei de deficit bugetar din cauza pagubelor produse de inundaţii.
Ideea a fost prezentată la începutul lunii iulie de ministrul transporturilor, Radu Berceanu, care susţinea că în cazul creşterii deficitului bugetar de la 6,8% la 7%, echivalentul a 250 mil. euro, fonduri care ar putea fi alocate unor proiecte concrete de remediere a efectelor inun daţiilor, care să fie resorbite din punct de vedere financiar pe parcurs. Ulterior, premierul Emil Boc a declarat că în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional nu s-a pus problema creşterii deficitului bugetar, iar România va trebui să se încadreze în cel deja stabilit cu Fondul, de 6,8%.

Fără inundaţii şi creşterea TVA, am fi avut creştere zero

România fi putut înregistra creştere economică zero în acest trimestru, dacă nu erau inundaţiile şi majorarea TVA la 24%, potrivit unor declaraţii făcute de ministrul economiei, Adriean Videanu (desen). "Dacă nu erau nefericitele evenimente cu inundaţiile şi majorarea TVA la 24%, care nu a depins numai de Guvern, eu cred că în acest trimestru ajungeam la acel zero pe baza căruia, cu optimism, să regândim relansarea economică", a spus Videanu, prezent la lansarea "Cartei Albe a IMM-urilor din România 2010". Produsul Intern Brut a înregistrat în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2009, o scădere cu 2,6% în serie brută şi cu 2,5% în serie ajustată sezonier. Premierul Emil Boc a declarat în acelaşi context că ieşirea României din recesiune este mai dificilă decât în alte state, deoarece nu s-a înţeles că nivelul de creştere economică înregistrat după aderarea la UE, prin intrări masive de capital străin, era unul "conjunctural". Şeful executivului a susţinut că veniturile astfel obţinute la buget nu au fost utilizate pentru investiţii şi locuri de muncă, în interesul general al ţării, ci pentru consum prin majorări de salarii, pensii şi ajutoare sociale. Pentru a ajuta oamenii de afaceri, Boc a declarat că va analiza posibilitatea reducerii în continuare a limitelor de investiţii şi locuri de muncă nou-create impuse firmelor pentru acordarea ajutoarelor de stat, după decizia recentă de diminuare a acestor plafoane de la 30 mil. euro la 10 mil. euro şi la cel puţin 100 de locuri muncă înfiinţate, de la minimum 300 de locuri de muncă.

Impozitul minim va fi eliminat din toamnă
Impozitul minim va fi eliminat în această toamnă, cel mai probabil la 1 octombrie sau la 1 noiembrie, iar menţinerea cotei unice de impozitare de 16% rămâne un obiectiv fundamental al Guvernului, a anunţat premierul Emil Boc.
"Se elimină impozitul minim începând cu această toamnă. Am apreciat şi am spus demult că acest impozit minim şi-a produs efectul pe care l-am dorit şi în această toamnă va fi eliminat", a spus premierul.
În plus, premierul a mai declarat că Guvernul nu a avut şi nici nu are o discuţie în acest moment despre majorarea cotei unice, care va rămâne la nivelul actual, de 16%, considerând că impozitarea progresivă nu poate aduce venituri suplimentare la buget faţă de nivelul actual.