Bancherii vând credite noi de 1,4 mld. euro lunar, suficient doar pentru refinanţări

În fiecare lună din ultimul an bancherii au vândut credite noi de echivalentul a 1-1,5 mil. euro, însă sumele abia dacă reprezintă două treimi din volumul lunar al finanţărilor care se acordau în 2008, anul de boom al creditării. În aceste condiţii, sumele nou-acordate reuşesc doar să acopere rambursările făcute de clienţi, iar soldurile nu reuşesc să revină pe creştere.
În aprilie, băncile au vândut credite în lei de 2,8 mld. lei (echivalentul a 686 mil. euro), suma fiind egală cu cea din aprilie 2009, însă la doar jumătate faţă de volumul vânzărilor din aprilie 2008, potrivit datelor BNR.
Situaţia arată ceva mai bine la creditele în valută, unde vânzările au fost în aprilie de echivalentul a 2,98 miliarde de lei (723 de milioane de euro), în creştere cu 18% faţă de luna similară a anului trecut. Suma reprezintă circa 70% din vânzările realizate în aprilie 2008.
Bancherii spun că acum capacitatea clienţilor de a lua credite este constrânsă de îndatorarea mare din trecut şi scăderea valorii garanţiilor, iar în zona firmelor lipsesc proiectele mari de investiţii.
"La clienţii persoane fizice constrângerile sunt date de îndatorarea mare anterioară pe fondul unor venituri în scădere, dar şi de criteriile de risc mai stricte", spune Lucian Cojocaru, directorul executiv al Departamentului Comercial al reţelei BRD. În plus, în cazul companiilo rscăderea valorii colateralului (reprezentat în majoritatea cazurilor de garanţii imobiliare) limitează capacitatea de a obţine noi împrumuturi.
"În cazul nostru, am restrâns şi clasele de colateral cu valoare - de exemplu, stocurile le considerăm cu valoare zero. Iar de proiecte noi de investiţii nu putem să vorbim", mai spune Cojocaru.
În linii mari, creditele nou-acordate au oscilat în jurul pragului de şase miliarde de lei lunar (aproape 1,5 mld. euro), cumulat lei şi valută, începând încă din primăvara lui 2009. Spre comparaţie, în prima parte a anului 2008 volumul lunar trecea de 9 mld. lei (2,5 mld. euro, la cursul de atunci). În aceste condiţii, soldul total al creditului acordat mediului privat stagnează din 2009 la circa 48 mld. euro.
Practic, bancherii vând acum credite noi la ritmul la care o făceau în 2006. Atunci însă băncile operau o reţea cumulată de 4.000 de unităţi, în timp ce în prezent au peste 6.000 de unităţi. În ultimul an numărul unităţilor a scăzut uşor, în timp ce mai mulţi jucători au făcut reduceri de personal, în încercarea de a se adapta la noile condiţii de piaţă. Mihai Bogza, şeful Bancpost - una dintre băncile de top zece care a făcut ajustări dure anul trecut întrucât se confrunta cu pierderi semnificative -, remarca recent că pentru 2010 nu mai sunt plănuite alte măsuri de tăieri de costuri, însă acestea ar putea deveni inevitabile dacă piaţa va continua să se deterioreze.
Pe de altă parte, bancherii spun că lipsesc "tichetele mari" - creditele de mai multe zeci de milioane de euro - în condiţiile în care nimeni nu mai are curajul să facă investiţii importante. Astfel, băncile se bat în general pe refinanţarea creditelor de valori mici şi medii - până la câteva milioane de euro - pentru clienţii existenţi.

Trei sferturi din creditul companiilor, garantate cu proprietăţi imobiliare
Odată cu scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară, clienţii s-au văzut puşi în situaţia de a nu mai avea suficiente garanţii pentru a obţine împrumuturi de valoare mare.
Un sondaj derulat în primăvară de BNR, la care au participat primele zece bănci în funcţie de volumul creditelor acordate, arată că peste 75% din creditul companiilor au ajuns să aibă în spate garanţii imobiliare, astfel că băncile au o expunere indirectă semnificativă în sectorul de real-estate.
"Deşi au fost solicitate tot mai mutle active imobiliare drept garanţie, în cazul IMM-urilor (ce deţin 80% din creditele garantate cu ipoteci), nu se observă diferenţe majore în onorarea serviciului datoriei pentru aceste tipuri de credite comparativ cu cele negarantate cu ipoteci", potrivit analizei BNR.