Ce a dus la ruptura dintre FMI şi Ungaria: guvernul nu a vrut măsuri de austeritate ca în România

Delegaţia FMI la Budapesta a decis să îşi facă bagajele şi să ia avionul spre Washington. Temporar cel puţin, relaţia între statul situat la vest de România şi creditorul internaţional s-a rupt.

"Principalele cauze ale rupturii dintre Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şj guvern sunt suprataxarea băncilor şi intenţia autorităţilor de a reduce salariul guvernatorului băncii naţionale. În privinţa taxei speciale impusă băncilor, guvernul doreşte să aştepte până în octombrie, când au loc alegerile locale, pentru a lua o decizie şi pentru a stabili detaliile acestei măsuri. FMI şi CE au refuzat propunerea autorităţilor. O a doua problemă ar fi dorinţa guvernului de a limita salariul guvernatorului băncii naţionale la 2 mil. forinţi (7.000 euro), faţă de 28.000 de euro cât are în prezent. FMI a anunţat ca o asemenea decizie ar fi periculoasă pentru independenţa băncii", a declarat pentru ZF Karoli Csabai, jurnalist pentru săptămânalul economic şi politic Heti Világgazdaság (HVG).

FMI ar fi preferat o reţetă de austeritate asemănătoare celei din România, afirmă ministrul economiei de la Budapesta, Gyorgy Matolcsy.

"Am auzit de această afirmaţie, însă nu pot oferi detalii despre măsurile pe care Ungaria ar trebui să le adopte, pentru că la Budapesta guvernul este opac. Noi jurnaliştii nu ştim niciodată ce fac sau ce vor să facă autorităţile", a completat Csabai.

România, un model pentru maghiari

"Atât situaţia din Ungaria, cât şi decizia Moody's de a retrograda ratingul Irlandei vor avea impact în regiune. În cazul României însă, după impactul pe termen scurt - bazat exclusiv pe sentiment - ţara noastră ar putea avea de câştigat pentru că menţine acordul. România ar putea să se diferenţieze pozitiv, însă doar dacă respectă acordul. Din situaţia Ungariei putem învaţa noi ce se întâmplă dacă nu", este de părere Lucian Anghel, economist-şef al BCR.

România ar putea deveni chiar un model de urmat pentru Ungaria. Astfel, în cazul în care "nu se va impune o taxă pe bănci, FMI a sugerat lansarea unui program de austeritate de timpul celui adoptat de România sau Ucraina", a spus Matolcsy.

Autorităţile de la Budapesta au anunţat că nu vor impune noi măsuri de austeritate deoarece consideră că acestea sunt principala cauză a declinului economic prelungit şi a ratei ridicate a şomajului, potrivit ministrului economiei.

Cine câştigă? FMI vs. Ungaria

În pofida sfaturilor FMI, cabinetul nu va renunţa la planul său de a suprataxa instituţiile financiare în următorii trei ani. Guvernul de la Budapesta intenţionează să strângă numai în acest an 200 mld. forinţi (709 mil. euro).

Fondul este de părere că această măsură, deşi temporară, riscă să "pună în pericol atât procesul de creditare, cât şi creşterea economică".

Creditorul cu sediul la Washington nu este însă singurul care "şi-a luat jucăriile" şi a lăsat Ungaria fără banii rămaşi din cele 20 mld. euro. Uniunea Europeană a suspendat formularea unei concluzii privind acordul încheiat de statul maghiar cu instituţiile internaţionale de credit în urmă cu doi ani. Mai mult, nu se ştie când va fi finalizată evaluarea, potrivit oficialilor UE.

"Există o serie de întrebări la care guvernul trebuie să răspundă pe larg. De aceea cea mai potrivită decizie ar fi să revenim pentru o serie de discuţii în profunzime".

Prin retragerea celor două instituţii, Ungaria nu mai poate accesa o nouă tranşă din creditul de 20 mld. euro. Statul nu a mai accesat în ultimele luni tranşele de la FMI, dar se analiza posibilitatea semnării unui nou acord, de această dată preventiv, ce va avea rolul de plasă de siguranţă.

Oficialii UE spun însă că Ungaria nu riscă din cauza acestei situaţii "consecinţe directe şi iminente".

Extrase din comunicatul FMI

Economia Ungariei a început să îşi revină din criza economică şi financiară care a marcat statul în perioada 2008-2009, ajutată în special de exporturi. Cererea internă rămâne însă slabă, în principal din cauză că procesul de creditare este blocat ca urmare a condiţiilor de creditare dure impuse de bănci şi pentru că piaţa muncii încă nu şi-a revenit.

Cu ajutorul acordului, autorităţile maghiare au făcut progrese şi şi-au ajutat economia prin politici macroeconomice prudente şi prin politici menite să întărească sistemul financiar. În ceea ce priveşte respectarea ţintelor stabilite în 2008, odată cu semnarea acordului - ţinte atât structurale, cât şi cantitative - situaţia a fost mulţumitoare până în iunie.

În pofida rezultatelor pozitive, mai sunt necesare noi eforturi care să le cimenteze şi să readucă economia pe drumul cel bun - creştere puternică şi sustenabilă. Pentru atingerea obiectivelor trebuie adoptate şi alte măsuri. Decizii dificile va trebui să fie adoptate nu doar pe segmentul veniturilor - unde taxa impusă sectorului financiar, care ar putea afecta procesul de creditare şi creşterea economică, este una temporară, ci şi pe segmentul de cheltuieli.

În ultimele două săptămâni, misiunea FMI a purtat discuţii aprinse cu autorităţile în privinţa acestor aspecte. Deşi ne-am pus de acord în mare parte, mai există o serie de probleme încă nerezolvate. Delegaţia se întoarce astfel la Washington.