Carla Bruni sub ciocan

Autor: Daniel Nicolescu 20.07.2010

Cele 15 magnifice

Urmând o iniţiativă a actriţei Mireille Darc (actualmente ambasadoare a Asociaţiei "La Chaîne de l'Espoir") cinsprezece femei celebre, printre care Carla Bruni-Sarkozy, Rachida Dati, Mireille Darc, Isabelle Adjani, Nathalie Baye, Jane Birkin şi Vanessa Paradis, şi-au realizat, punându-şi în joc fantezia şi priceperea, tot atâtea autoportrete. Având o libertate artistică totală, faimoasele doamne au folosit acelaşi aparat foto digital. "Operele" rezultate au fost puse în vânzare pe data de 1 iulie, la sediul casei de licitaţii Christie's din Paris, iar sumele strânse au fost donate asociaţiei reprezentate de Mireille Darc, care se ocupă de copiii lumii a treia atinşi de grave maladii cardiace. Cu acelaşi prilej a fost licitat şi cardul de memorie al aparatului, care conţine şi o a şaisprezecea fotogramă, realizată de un personaj enigmatic. Carla Bruni a ales să pozeze în genunchi, cu o mână pe coapsă, în sufrageria apartamentului său parizian, Jane Birkin şi-a invitat câinele să stea la pozat şi să facă "mumos", Claire Chazal s-a imortalizat într-un studio de dans în timpul execuţiei unui "grand écart". Au mai participat la acest proiect Tasha de Vasconcelos (foto 1), Sylvie Vartan, Kristin Scott Thomas, Sophie Marceau, Laeticia Hallyday şi Claudia Cardinale. Cotele de succes ale frumoaselor, mai proaspete sau mai ofilite, au înregistrat nişte surprize notabile: dacă Jane Birkin nu a izbutit să aducă decât 500 de euro, întâia doamnă a Franţei a scos din buzunarul unui achizitor misterios doar 6.500 de euro, adică a treia parte din cât a obţinut autoportretul top-modelului Tasha de Vasconcelos - adică 18.000 de euro. Suma totală adunată de inimile generoase puse în slujba inimilor bolnave a fost un mizilic de 61.500 de euro.

Misterioasele căi ale licitaţiilor

La sfârşitul lunii trecute, la Londra, în cadrul unei licitaţii la casa Christie's, întreaga sală a amuţit atunci când comisarul a anunţat începerea duelului pentru lotul cu numărul 18. Era vorba despre pânza "Arbori la Collioure" (foto 2), de André Derain, cel mai râvnit obiect al licitaţiei, estimat la 9-14 milioane de lire. După o luptă strânsă, a câştigat un licitator anonim care a oferit, prin telefon, suma de 16,3 milioane de lire, adică 19,5 milioane de euro. Un record pentru artist, care, atunci când această pânză a fost expusă pentru întâia oară, la Salonul de Toamnă din Paris, în 1905, a spus: "Fovismul a reprezentat pentru mine proba de foc. Culorile deveneau nişte cartuşe de dinamită. Ele făceau să explodeze lumina." Ciudat este că interesul pentru tabloul în cauză a fost suscitat nu atât de lucrarea în sine, cât de provenienţa ei. Pânza a zăcut vreme de 60 ani într-un seif bancar (mai precis la Société Générale), unde a fost depusă de un tânăr iugoslav, pe nume Erich Chlomovich, care moştenise câteva sute de lucrări plastice din patrimoniul celui faimos colecţionar al tuturor timpurilor, negustorul de artă Ambroise Vollard. Se pare că numele lui Vollard a atârnat în ridicarea uluitoare a preţului mai mult decât acela al lui Derain.

O descoperire arheologică de senzaţie

Ziua de 19 iunie se anunţa una absolut banală pentru echipa de arheologi care lucra în catacombele sfintei Tecla din Roma, în preajma bazilicii San Paolo, aflată lângă Via Ostiense. Dintr-o dată, graţie tehnologiei laser pe care oamenii de ştiinţă o foloseau pentru descoperirea straturilor vechi de pictură de pe tavanul tumulului, a apărut întâi un portret al Sfântului Pavel (foto 3) şi apoi cele ale altor apostoli (Petru, Ioan şi Andrei). Frescele au fost pictate la sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V d.Hr. şi constituie cele mai vechi picturi reprezentând chipurile vestitorilor lui Iisus. La vremea când au fost realizate picturile, trecuseră deja câteva zeci de ani de când împăratul Constantin instituise creştinismul ca religie oficială a Imperiului şi de când femeile pioase şi fecioarele aristocraţiei romane începuseră să dedice un adevărat cult martirilor creştini şi apostolilor.