Ungaria după 4 ani de austeritate, o avanpremieră pentru restul Europei

Măsurile de austeritate pe care ţările ce se îndatorează de la instituţiile internaţionale trebuie să le implementeze ajung, invariabil, să nemulţumească populaţia şi să producă adevărate "schisme" la nivel politic.

Ungaria a adoptat reţeta austerităţii încă din 2006, iar patru ani mai târziu a reuşit să-şi reducă la jumătate gaura bugetară. Chiar şi aşa, FMI nu este mulţumit şi vrea mai multă austeritate. Ce se va întâmpla şi în cazul celorlalte state care au încheiate acorduri de finanţare cu creditori internaţionali, dar care nu vor putea să-şi respecte angajamentele asumate odată cu contractarea acestor împrumuturi?

Cele mai recente evenimente din Ungaria reprezintă un avertisment privind ceea ce s-ar putea întâmpla chiar anul acesta în statele baltice şi ulterior în Grecia şi în zona periferică a uniunii monetare din Europa, unde ţările au fost nevoite să ia măsuri dure de austeritate, este de părere Lars Christensen, analistul-şef al băncii daneze Danske Bank, scrie The Telegraph.

Patru ani de austeritate

"Este incredibil de cât timp se străduieşte Ungaria să depăşească dezechilibrele ce au afectat-o. A început cu măsuri de austeritate încă din 2006, iar patru ani mai târziu încă nu a ieşit din criză, iar nemulţumirile (cu privire la economia ungară - n.r.) sunt masive. Comparativ, problema elenă este cu mult mai mare, indiferent că ne uităm la deficitul bugetar, contul curent sau la datoria publică", spune Christensen. Măsurile de austeritate sunt extrem de greu de explicat şi de impus maselor electorale, astfel că există riscul ca toate problemele de ordin macroeconomic ale ţărilor europene să se transforme într-o criză politică la nivel continental, în condiţiile în care guvernele vor fi aspru pedepsite de electorat. Un exemplu concludent în acest sens avem în Lituania, unde rata de popularitate a premierului a scăzut la numai 7%, după ce ţara a fost nevoită să adopte o serie de măsuri severe pentru a repune economia pe picioare.

Grecia se află într-un prim stadiu al unei potenţiale crize de ordin politic. Măsurile de austeritate au început să fie implementate abia cu câteva luni în urmă, dar se vor întinde pe o perioadă de circa trei ani. Doi parlamentari eleni, membri ai partidului de guvernământ Patok, au fost daţi afară din Parlament după ce au refuzat să sprijine pachetele de austeritate, iar o parte dintre analiştii eleni consideră că, în cele din urmă, partidul se va diviza.

Ungaria şi-a înjumătăţit deficitul în ultimii ani

Tim Ash, analist pentru Royal Bank of Scotland (RBS), crede la rândul său că Ungaria merită "compasiune" din partea FMI, având în vedere că anul trecut a reuşit să îndeplinească condiţiile impuse de instituţia internaţională. Deficitul bugetar al Ungariei a scăzut de la 9,3% în 2006 la 4% din PIB în 2009, iar pentru anul acesta se estimează că gaura bugetară va mai coborî, până la 3,8% din PIB. Nivelul este mult mai scăzut decât în cazul unor ţări precum Polonia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Japonia sau Statele Unite.

Chiar şi aşa, Ash a avertizat că Ungaria joacă "periculos", în condiţiile în care are o datorie publică de 80% din PIB şi una externă de 135%. "Dacă va mai exista curând un nou val de aversiune la risc manifestată la nivel global, Ungaria va fi prima ţintă. Are rezerve de 40 mld. dolari, cu alte cuvinte îşi poate acoperi importurile timp de cinci luni, dar în cele din urmă nu va putea supravieţui fără banii de la FMI", a explicat Ash.

Moneda nu este colac de salvare

Ţara nu poate apela nici la deprecierea monedei proprii pentru a ieşi din capcana datoriilor, întrucât 63% din împrumuturile populaţiei şi ale companiilor sunt denominate în valută, preponderent în franci elveţieni. "O monedă mai slabă ar lovi puternic gospodăriile", a avertizat analistul de la RBS.

Cea mai mare parte a investitorilor a crezut că situaţia delicată a Ungariei a luat sfârşit odată cu accesarea liniei de creditare în valoare de 20 mld. euro în toamna lui 2008. Nu s-a întâmplat aşa şi după aproape doi ani de la contractatea împrumutului, Ungaria riscă din nou să fie pusă la zid de pieţele mondiale.

Măsuri dure in Europa

Ungaria

• Fostul guvern a îngheţat salariile bugetarilor.
• A eliminat cea de-a 13-a pensie.
• A îngheţat ajutoarele sociale.
• A fost majorată TVA de la 20% la 25%.

Italia

• Salariile bugetarilor îngheţate pentru următorii trei ani.
• Doar 20% dintre bugetarii care pleacă în 2011-2013 vor fi înlocuiţi.
• Cheltuielile ministerelor se reduc cu 10% anual în 2011 - 2013.
• Transferurile către municipalităţi se reduc cu 2 mld. euro în 2011.

Grecia

• Vor fi eliminate salariile 13 şi 14.
• Reducerea salariilor din sectorul public cu 12%.
• Majorarea taxelor pentru combustibili, alcool si tutun.
• TVA va creşte de la 21 la 23%.

Letonia

• Salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%.
• Salariile din sectorul privat au scăzut cu circa 30%.
• Au fost disponibilizaţi 20% dintre bugetari.
• Pensiile nu au fost reduse, deşi s-a încercat tăierea cu 30%.

Romania

• Reducerea salariilor angajaţilor din sectorul public cu 25%.
• Majorarea TVA de la 19 la 24%.
• Disponibilizarea a 53.000 de angajaţi la stat.
• Majorarea impozitelor pentru cei cu mai multe proprietăţi.