Vlădescu nu renunţă la plata stimulentelor în Finanţe

Angajaţii Ministerului Finanţelor vor continua să primească "stimulente" salariale anul acesta pentru a nu fi dezavantajaţi faţă de alte categorii de salariaţi bugetari, în pofida solicitării premierului Emil Boc privind eliminarea acestui tip de remunerare din instituţiile publice, afirmă ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu.

"Cu riscul de a supăra, anul acesta încă voi acorda stimulente în Ministerul Finanţelor. Dacă nu aş mai da aceşti bani până la sfârşitul anului, reducerea reală a salariilor începând din iulie ar fi de circa 60%, nu de 25%, şi nu am cum să renunţ", a declarat Vlădescu. El susţine că în timp ce în alte minstere angajaţii au fost recompensaţi după 2000 în principal prin sporuri, în Finanţe s-a practicat în principal sistemul "stimulentelor", care erau şi "consistente", iar sporurile au fost folosite mult mai puţin.

De la 1 ianuarie, în sistemul bugetar sporurile au fost încorporate în salariul de bază, conform legii 330 privind salarizarea unică, dar la Finanţe nu prea ar fi fost mare lucru de încorporat. Pe de altă parte, legea respectivă nu face referire şi la stimulentele din Finanţe. "La 1 ianuarie 2010 media salarială în Finanţe a rămas la circa 2.000 de lei (brut), adică foarte jos pe grila de salarizare în sistemul bugetar. Cu stimulentele urcă la circa 4.000 de lei, aşa încât consider necesar să continuăm cu acordarea de stimulente pentru ca şi angajaţii din Ministerul Finanţelor să intre în noua etapă a salarizării unice cu un nivel apropiat de media sectorului bugetar. Altfel, ar fi trebuit să acordăm o majorare salarială ca să avem la ce aplica reducerea de 25% de la 1 iulie, ceea ce ar fi fost neserios", explică Vlădescu.

Cine preia sarcinile secretarului de stat Graţiela Iordache

Ministerul Finanţelor urmează să rămână cu trei secretari de stat în loc de patru, postul Graţielei Iordache fiind desfiinţat, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern privind reorganizarea instituţiei.

Legislaţia fiscală - atât în domeniul impozitelor directe, cât şi al TVA, plus codul de procedură fiscală, va intra în subordinea secretarului de stat Alexandru Nazare, cel mai discret oficial al Finanţelor, instalat în aprilie. De asemenea, el se va ocupa şi de relaţia cu Parlamentul, sindicatele şi patronatele. Secretarul de stat Gheorghe Gherghina, responsabil cu bugetul, preia legislaţia şi reglementarea în domeniul activelor statului. Conform proiectului de reorganizare a Finanţelor, numărul de posturi din aparatul central al ministerului ar urma să scadă cu 416, până la 1.437, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.

Nu este precizat şi un nou număr maxim de posturi din Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală - în prezent de 1.302. Grosul angajaţilor din administraţia financiară este localizat în direcţiile judeţene ale finanţelor publice şi în direcţia generală a Municipiului Bucureşti, cu toate structurile subordonate şi care cumulează peste 26.300 de posturi.

O altă entitate cu un număr mare de angajaţi este Autoritatea Naţională a Vămilor, care are peste 4.580 de posturi. Proiectul de hotărâre pentru reorganizarea Finanţelor nu face referire la reduceri de personal avute în vedere în aceste segmente.

"Vom ajusta serios personalul din Finanţe", spune Vlădescu, fără a avansa cifre.

Cât priveşte organismele subordonate ministerului, el se declară "nemulţumit" de activitatea Gărzii Financiare, în principal în controlul colectării de accize, dar şi de Vamă. "Aceste organisme trebuie să treacă total de partea bună a baricadei, iar scopul lor principal să fie să lucreze în folosul bugetului şi al contribuabilului care achită taxe, nu al altcuiva."