Telefoanele Nokia made in Cluj şi Daciile de la Piteşti, vedetele exporturilor

"Exportul României a ieşit din recesiune. După 12 luni de scădere continuă, în ultimele opt luni de zile am înregistrat o creştere constantă, aşa că am putut recupera circa 96% din pierderile înregistrate pe fondul crizei. Se observă o concentrare masivă pe firmele mari, primele 100, fiind şi cele care aduc peste jumătate din exporturi. Doar patru sunt din România în primele 100, acestea fiind Hidroelectrica, Oltchim, Interagro şi Compa Sibiu", a declarat Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Astfel, potrivit datelor instituţiei, în primele cinci luni din 2010, valoarea exporturilor a ajuns la 13,5 mld. euro, cu 21,5% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

"Am observat mai multe modificări în această perioadă. Astfel, industrii tradiţionale, cum ar fi cea petrolieră sau metalurgică, au cedat locul unor companii precum Nokia sau celor care produc componente auto. Pentru prima dată am avut în topul primilor 100 de exportatori companii farmaceutice. Şantierele navale merg bine", a mai precizat reprezentantul ANEIR. Potrivit acestuia, sectoarele de export unde s-au înregistrat cele mai mari creşteri anul trecut au fost IT-ul, de 3 ori, auto, de 2,5 ori, şi construcţiile navale, care au crescut de 2 ori.

"Metalurgia a scăzut anul trecut cu 50%, iar industria cimentului a ajuns să fie nesemnificativă, în contextul în care exporturile au scăzut pe acest segment de 40 de ori. La fel stau lucrurile când vine vorba de îmbrăcă­minte sau de încălţăminte".

Care sunt noile tendinţe în export

În toamna acestui an, noua strategie de export a României pentru 2010-2014 ar trebui să fie gata, reprezentanţii ANEIR şi ai Ministerului Economiei spunând că documentul a fost realizat pentru prima dată în colaborare cu firmele care sunt direct implicate în activitatea de export. În comparaţie cu vechea strategie, care avea 16 domenii de sprijinit, noul document va lua în calcul circa 7-8 domenii principale. "Am eliminat din actualul document industria chimică şi cea de petrol şi gaze, pentru că nu le mai considerăm strategice. Se produc mutaţii semnificative la nivelul cererii de produse pe care trebuie să le luăm în calcul. Sunt industriile regenerabile, agricultura organică, industriile creative, cum ar fi artizanatul. În plus, încercăm să creăm anumite clustere de export. Acest lucru va însemna sprijinirea mai multor mici producători de miere sau de legume, de exemplu, astfel încât aceştia, organizaţi în asociaţii, să-şi poată exporta mărfurile", spune Costin Lianu, director al direcţiei monitorizare, sinteze, raportare şi promovare export şi coordonator al Strategiei Naţionale de Export. Producţia de mobilă şi de textile, cea de electronice şi produse electrotehnice, componente auto, industria mijloacelor de transport, industria IT, agricultura ecologică sunt alte activităţi care vor fi susţinute la export.

Domenii împinse de criză

Autorităţile spun că deşi criza a acţionat negativ asupra multor domenii, au fost şi unele care au fost împinse chiar de acest context care impune o economisire mai mare a resurselor.

"Sunt multe segmente pe care se poate creşte în viitorul apropiat şi mă refer aici la componente pentru energia regenerabilă, la cele pentru automobilul electric, la încălzirea electrică a locuinţei care devine mai ieftină decât încălzirea pe gaze. Cred că în viitor se poate înregistra o producţie spectaculoasă pe aceste segmente. În plus, suntem acum înconjuraţi de aplicaţii cu inteligenţă artificială încorporată, fie că vorbim de locuinţe inteligente sau de haine care folosesc materiale textile inteligente", spune Nicolae Vasile, vicepreşedinte al Patronatului Român din Industria Electronică, Electrotehnică, a Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.

Mai puţini reprezentanţi economici

Ministerul Economiei spune că în contextul reducerilor de personal impuse în tot sectorul bugetar se va reduce şi reţeaua de reprezentanţi economici în străinătate de la 124 în prezent la 80. "Reţeaua se va restructura şi se va micşora, va deveni mai eficientă şi mai flexibilă. Vom menţine câte un reprezentant în fiecare ţară şi acolo unde avem relaţii comerciale mai intense, precum în Germania sau Franţa, vom avea câte doi, trei sau patru reprezentanţi", a declarat Cristian Ilie, directorul general al Direcţiei pentru Afaceri Europene din cadrul ministerului. România are reprezentanţi economici în ambasade în 74 de ţări. În prima parte a anului, circa 75% din totalul exporturilor realizate de România au mers către UE, restul mergând în ţări extracomunitare.

"Am avut pieţe pe care eram foarte puternici, dar pe care le-am uitat după '90. Încercăm să revenim în locuri precum Iordania, Siria sau China", a mai precizat Ilie. a