Ioan Niculae, proprietarul Interagro, anunţă că-şi mută afacerile în Bulgaria
Businessul acuză statul de incompetenţă, de haos şi diletantism. "Se lansează dezbateri publice fără sfârşit pe subiecte haotice."
Oamenii de afaceri sunt descumpăniţi în faţa avalanşei de
propuneri lansate de autorităţi aproape zilnic şi care vizează în
special segmentul de fiscalitate, iar unii dintre ei se gândesc
să-şi ducă afacerile în Bulgaria pentru a scăpa de "bâlbâiala
politică".
"Nu mă surprind măsurile luate aproape zilnic de Guvern. Vreau
să-mi mut din septembrie sediul social al companiei Interagro în
Bulgaria. Până atunci toată legislaţia va fi tradusă în bulgară şi
vom căuta un sediu. Prefer să dau 10% cotă unică şi să plătesc
impozitele statului bulgar şi aici să dau doar impozitul pe teren
şi clădiri. M-am săturat de măsurile luate de Guvern, dar şi de
agresiunea fantastică a serviciilor secrete împotriva oamenilor de
afaceri. Nu mai vreau să fiu ascultat la orice oră din zi şi din
noapte doar pentru că sunt antreprenor român", a declarat Ioan
Niculae, proprietarul Interagro, companie aflată în top 3 cele mai
mari companii cu capital privat românesc în funcţie de cifra de
afaceri. Compania Interagro a finalizat 2009 cu afaceri de 315 mil.
euro (1,3 mld. lei), în scădere cu 70% faţă de 2008, când a anunţat
afaceri de 538 mil. euro
(2 mld. lei). De asemenea, grupul a înregistrat pierderi de 13,7
milioane de euro (57,6 mil. lei), după ce a raportat un profit de
16,7 mil. euro (61,6 mil. lei) în 2008.
La fel de dezamăgiţi sunt şi managerii filialelor locale ale
companiilor străine, aflaţi în situaţia de a promova România la
sediul firmei-mamă.
Cristian Cornea, spre exemplu, directorul general al filialei
locale a grupului polonez Can-Pack, care deţine o fabrică de
ambalaje din aluminiu în Bucureşti cu afaceri de 40 de milioane de
euro, a spus că încearcă să transmită mereu către compania-mamă din
Polonia un mesaj de încredere în evoluţia României. Însă dacă
guvernanţii vor continua să se comporte în "maniera haotică şi
diletantă de până acum", nu va mai dura mult încrederea lui în
stabilitatea ţării. "Bâlbâielile lamentabile ale autorităţilor
denotă, în viziunea mea, o pierdere fără precedent a autorităţii
statului. Lansarea de dezbateri publice fără sfârşit pe subiecte
haotice (colectare bonuri fiscale, impozit progresiv,
creştere/scădere TVA) cu punctarea ocazională a unor măsuri
concrete în contradicţie totală cu pilonii principali care ne-ar
putea salva, şi anume restabilirea încrederii populaţiei în viitor
şi creşterea consumului, par doar un vis", a declarat Cristian
Cornea.
El a mai spus că deja a devenit un clişeu să vorbim despre lipsa
totală de predictibilitate a evoluţiei pieţei, indicatorilor
financiari, dobânzilor, taxelor, care duc la o demotivare masivă a
sectorului privat.
O poziţie similară o are şi Alin Ursu, administrator al
companiei Angelli Spumante & Aperitive, firmă cu o cifră de
afaceri de 14 mil. euro anul trecut. "Mediul de afaceri este
speriat de bâlbâiala din zona politică. Noi nu putem să adoptăm o
poziţie mai dură. Ce să facem? Să nu plătim taxele? Trebuie să
plătim. Suntem la mâna oamenilor politici. (...) Pentru noi a fost
catastrofal tot ce s-a implementat până acum", a spus Ursu. El se
referă atât la majorarea TVA care a determinat o scădere a
vânzărilor companiei cu 10% până acum, cât şi la creşterea accizei
care a avut de asemenea un impact negativ asupra vânzărilor.
În ceea ce priveşte numărul mare de variante pe care autorităţile
le-au lansat în ultima perioadă, şeful Angelli este de părere că
împiedică realizarea oricărui buget sau plan de afaceri şi că dacă
înainte aveau planuri pe termen lung, acum "nu mai sunt nici măcar
pe un an". El este de părere că un set de măsuri clare, chiar dacă
mai dure, implementate de la început şi stabile în timp ar fi fost
de preferat.
Pe de altă parte, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei
Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), susţine mai degrabă un
scenariu în care statul enunţă principiile după care îşi creionează
politica fiscală şi pe baza acestora decide măsurile punctuale. Un
astfel de principiu ar fi în opinia sa "pro business" care
presupune ca statul să-şi plătească datoriile către privaţi, iar un
altul stimularea consumului intern pe baza producţiei
interne.
"Prima regulă în mediul de business o reprezintă stabilitatea şi
predictibilitatea. Au ajuns şi bulgarii să râdă de noi, care nu au
schimbat Codul fiscal de ani buni şi spun că investitorii se duc la
ei. Înţelegem şi justificarea autorităţilor de a ataca cota unică
(de a o scădea- n.red.) care a stat la baza succesului nostru
economic trecut, însă era nevoie de o dezbatere publică pentru a se
vedea oportunitatea", a precizat Pogonaru.
Asociaţii pentru un lobby mai puternic
Cuvântul "impredictibilitate" se află pe buzele tuturor managerilor
din economie, care conduc atât afaceri mari, cât şi IMM-uri.
Astfel, omul de afaceri Radu Enache, care controlează 14 hoteluri
pe piaţa românească prin lanţul hotelier Continental, cu o cifră de
afaceri de 21 mil. euro anul trecut, susţine că problema cea mai
mare cu care se confruntă este tocmai această lipsă de
predictabilitate, care să permită abordarea corectă a diferitelor
aspecte ce ţin de business.
"Din această cauză nu putem să avem un plan clar şi structurat de
dezvoltare a businessului pe un an, ci trebuie să facem planuri
provizorii. Este clar că nu se pot face afaceri în aceste condiţii,
însă noi (oamenii de afaceri -n. red.) tot încercăm să găsim
soluţii pentru a continua activitatea", a declarat Radu Enache,
proprietarul lan ţului hotelier Continental Hotels, ce a încheiat
primele şase luni ale anului cu afaceri în stagnare la 9,5 mil.
euro.
"Încercăm să luptăm în aceste condiţii şi chiar am luat în calcul
să ne unim mai mulţi hotelieri şi să prezentăm guvernanţilor
problemele noastre. Dar o astfel de acţiune nu ar avea rost în
condiţiile în care nu există un interlocutor de discuţie. Pentru a
transmite un mesaj şi pentru a se rezolva ceva este nevoie de un
interlocutor într-o discuţie." Enache a mai spus că până acum el nu
a văzut niciun program de relansare economică lansat de guvernanţi,
ci doar "o preocupare continuă pentru supravieţuirea la putere şi
pentru propria imagine, care oricum este degradată".
El a mai spus că a discutat cu mai mulţi politicieni despre
problemele mediului de afaceri, însă "aceştia nu ştiu pe ce lume
trăiesc".
Alţi antreprenori, cum este cazul lui Alin Burcea, proprietarul
agenţiei de turism Paralela 45, cu o cifră de afaceri de 10
milioane de euro anul trecut, spun că există două variante:
adaptarea sau emigrarea.
"În condiţiile de faţă, în care nu există nicio predictabilitate,
nu ştii ce vânzări vei avea şi deci nu poţi să îţi faci planuri de
dezvoltare. Există două variante pentru fiecare din noi: ori ne
adaptăm, ori emigrăm. Cei care aleg prima variantă trebuie să
suporte tot ce se întâmplă în acestă ţară şi să facă mai multe
planuri de afaceri: un plan A, un plan B şi cred că ar trebui să
existe şi un plan Z, atât este de impredictibilă situaţia din
piaţă", a spus Burcea. El a mai adăugat că în România, spre
deosebire de Germania şi Anglia, unde totul este organizat, oamenii
de afaceri sunt supuşi continuu la şocuri.
Situaţia este la fel de dură şi pentru afacerile mai mici din
economie. Dragoş Săbărean, managing partner al firmei Glassworks,
care produce de opt ani mobilier din sticlă sau din materiale
combinate pentru piaţa locală, spune că toate deciziile luate de
Guvern şi schimbările pe care le implică acestea dau peste cap
businessul.
"Ar trebui ca guvernanţii să aibă şi să anunţe un plan de măsuri
care vor fi adoptate în următoarele 6-9 luni de zile pe care să
nu-l mai schimbe în această perioadă, să facă simulări pe deciziile
respective, să vadă impactul lor, astfel încât mediul de afaceri să
fie pregătit şi să-şi ia măsurile necesare", spune antreprenorul
care conduce o companie care anul trecut a înregistrat afaceri de
peste 220.000 de euro, în scădere cu 50% faţă de anul
anterior.
"Dacă situaţia va decurge în continuare aşa, vom închide firma şi
vom pleca să facem business în altă ţară. Noi am încercat să fim
corecţi şi am plătit toate taxele şi impozitele, iar statul pe noi
nu ne protejează cu nimic. Ar trebui să existe nişte graţieri de
plată la impozite, iar o altă măsură necesară este plata TVA la
încasarea facturii, să dea un imbold mediului de afaceri să producă
în continuare, altfel vom închide cu toţii."
Şirul deciziilor şi declaraţiilor care au inflamat mediul de afaceri
6 mai 2010: Preşedintele Traian Băsescu anunţă tăierea pensiilor
cu 15% şi a salariilor cu 25%;
25 iunie 2010: Curtea Constituţională decide că este
neconstituţională tăierea pensiilor, dar dă undă verde pentru
tăierea salariilor;
26 iunie 2010: Guvernul anunţă majorarea TVA de la 19% la
24%;
12 iulie 2010: Preşedintele Traian Băsescu insistă că TVA trebuie
redusă la 19% prin impozitarea pensiilor;
6 iulie 2010: Ministrul economiei Adriean Videanu a spus că este în
analiză micşorarea cotei unice de la 16% la 10%;
13 iulie 2010: Ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu anunţă
sfârşitul cotei unice şi trecerea la impozitul progresiv;
23 iulie 2010: Ministrul finanţelor anunţă că nu ia în considerare
modificarea sistemului de taxe şi impozite în acest an;
26 iulie 2010: Guvernul anunţă că românii care cer bon fiscal vor
fi premiaţi, măsură ce are în vedere reducerea evaziunii
fiscale;
26 iulie 2010: Premierul Emil Boc anunţă că este analizată
impozitarea averilor mari;
26 iulie 2010: Apar primele informaţii despre majorarea TVA cu încă
un punct procentual, la 25%;
27 iulie 2010: Ministrul finanţelor anunţă că majorarea TVA la 25%
şi reducerea cotei unice la 10% nu au fost luate în calcul în acest
moment.