Cine sunt campionii judeţelor, companiile care turează motoarele economiei în ţară

Cele mai mari afaceri din România sunt înregistrate în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, unde multinaţionalele din retail, telefonie sau industria petrolieră şi-au stabilit sediile principale, de unde sunt coordonate operaţiunile derulate la nivel naţional.
În afara Capitalei, doar două firme au reuşit să treacă anul trecut pragul de un miliard de euro în dreptul cifrei de afaceri - Automobile-Dacia în Argeş şi Nokia la Cluj - companii multinaţionale care sunt totodată principalii exportatori din România.
Industria auto, de altfel, a ajuns prin intermediul firmelor de componente să dea numeroşi campioni judeţeni, cum ar fi Takata-Petri (cea mai mare firmă din Arad), Leoni Wiring Systems (Bistriţa) sau Continental în Timiş.
Producţia de electronice şi electrocasnice a dat de asemenea doi campioni judeţeni, Arctic Găeşti fiind cea mai mare firmă din Dâmboviţa, în timp ce suedezii de la Electrolux au cea mai mare firmă din
Satu-Mare.
Într-o treime din judeţe însă, 14 la număr, cele mai mari firme sunt din domeniul energetic sau industrie, altele faţă de auto, lemn, construcţii sau FMCG, miliardarul Lakshmi Mittal controlând cele mai mari firme din Galaţi şi Neamţ - fostele Sidex Galaţi şi Petrotub Roman.
În alte zone, cele mai mari companii au fost determinate de specificul local, astfel că în judeţele Alba şi Suceava cei mai mari jucători sunt din industria lemnului, în timp ce în Brăila şi Tulcea şantierele navale învârt cei mai mulţi bani în judeţ.
Şi giganţii din retail domină zonele în care sunt înregistraţi. Astfel, Metro, Carrefour şi Real sunt cele mai mari firme înregistrate în Ilfov, iar Selgros este principalul jucător din Braşov, în timp ce Domo, firma fondată de Lorand Szarvadi în Covasna, continuă să fie cel mai mare jucător din judeţ.
Prezenţa unor companii mari în fiecare judeţ este extrem de importantă pentru bugetele locale, din care pot fi începute ulterior investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii şi atragerea altor investitori. "Interesul autorităţilor locale din fiecare oraş este să atragă investiţii mari, care sunt mai puternice şi, în funcţie de numărul de angajaţi, virează mai mulţi bani la bugetele de asigurări sociale, de sănătate sau impozite. Firmele care se bazează doar pe microîntreprinderi, care sunt mai vulnerabile în această perioadă, au mai puţini bani la buget", arată Karina Nicolau, managing partner al firmei KG audit & accounting.
Pe de altă parte, Vaslui şi Teleorman, două dintre judeţele în care nu sunt firme cu afaceri mai mari de 80 de milioane de euro, se află în top 3 şi în ceea ce priveşte şomajul, cu rate de peste 12% la jumătatea acestui an, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Pe măsura creşterii numărului investiţiilor străine, antreprenorii români au fost nevoiţi să facă loc unor companii multi-naţionale în topul celor mai mari firme. Octavian Creţu, proprietarul apei minerale Borsec, are în continuare cea mai mare firmă din Harghita, în timp ce Romstrade, firma de construcţii a lui Nelu Iordache, este cea mai mare societate comercială din Giurgiu.
De menţionat este faptul că firmele controlate de cei doi antreprenori sunt printre puţinii jucători de top care au înregistrat afaceri în creştere în 2009, an în care afacerile companiilor analizate au scăzut cu peste 15%, de la 5,27 miliarde de euro la 4,48 miliarde de euro, criza spulberând afaceri de aproape 800 de milioane de euro.
Alţi oameni de afaceri români, precum Zoltan Teszari sau Ioan Niculae, deşi sunt percepuţi a fi din Oradea, respectiv Zimnicea, au afacerile înregistrate în Bucureşti, unde nu pot concura cu giganţi precum OMV Petrom sau Rompetrol.
Pe de altă parte, Dan Ostahie, proprietarul Altex, care controlează cea mai mare firmă din judeţul Neamţ, nu a depus situaţia financiară pentru anul 2009 la Registrul Comerţului, astfel că firma pe care o controlează nu a fost inclusă în analiză.