Sacrificarea investiţiilor a salvat din nou ţinta de deficit bugetar

Finanţele au reuşit să se încadreze la limită în ţinta de deficit bugetar negociată cu FMI pentru primul semestru, de 18,2 mld. de lei, însă rezultatul a fost obţinut, conform practicii deja tradiţionale, prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilor către mediul privat, inclusiv a rambursărilor de TVA.

Chiar şi aşa, cheltuielile totale au crescut cu 4%, în timp ce încasările au fost mai mici cu 0,1%.

Sumele pentru investiţii au fost cu 22% mai mici decât în primul semestru din 2009, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost reduse cu numai 1,7%, iar cele cu personalul au scăzut cu 4,5%. În schimb, subvenţiile au crescut cu 6,3%, iar cheltuielile sociale cu peste 12%.

După ce în aprilie şi mai ritmul de scădere a cheltuielilor de capital s-a atenuat spre 10%, la sfârşitul primului semestru diminuarea a fost de 22,4% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital precum şi transferuri pentru programele de dezvoltare, au ajuns la 11,7 mld. lei, reprezentând numai 12,2% din cheltuielile bugetare totale.

"Datele referitoare la execuţia bugetară relevă adancirea dezechilibrelor la nivelul bugetului general, deoarece cheltuielile de capital au continuat să scadă, în timp ce cheltuielile cu asistenţa socială şi subvenţiile şi-au menţinut trendul ascendent. La începutul anului, guvernul s-a angajat să reducă cheltuielile, dar după primele şase luni înregistrăm totuşi o creştere a cheltuielilor curente cu 6,4%, aşa că această intenţie a rămas doar la nivel declarativ, fără a se concretiza şi în datele statistice, care oricum nu cuprind şi nivelul arieratelor", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Practic, în ultima lună din fiecare trimestru Finanţele ajustează drastic cheltuielile de capital pentru a reuşi să respecte ţintele fiscale agreate cu FMI.

Potrivit datelor preliminare, deficitul bugetar a ajuns după primele şase luni la 18,07 mld. lei, reprezentând 3,35% din PIB.

"Ca de obicei, încadrarea în ţinta convenită cu FMI a fost obţinută prin crearea de arierate. Este de aşteptat ca deficitul nominal pentru lunile iulie şi august să înregistreze salturi considerabile, în jur de 3 mld. lei pe lună", estimează Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

În aprilie şi mai deficitul a urcat cu circa 4 mld. de lei pe lună, pentru ca în iunie să coboare la 1,4 mld. lei.

Şi în primul trimestru datele provozorii indicau încadrarea în ţinta de deficit, însă calculele finale au pus autorităţile în situaţia de a mai cere o derogare de la Washington, pe lângă cea devenită deja clasică privind arieratele.

Rămâne de văzut care va fi cifra finala a deficitului în prima jumătate a anului, dar este cert că în privinţa arieratelor Finanţele trebuie să ceară din nou derogare de la Fond. "Nu ne-am atins ţinta de arierate. Vom cere o nouă derogare", a afirmat Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor.

Hăncilă spune că reforma administraţiei publice de până acum s-a dovedit insuficientă deoarece cheltuielile de personal, precum şi cele cu bunuri şi servicii s-au redus doar modic.

Deşi FMI a apreciat măsurile adoptate de guvern pentru ajustarea dezechilibrului fiscal, respectiv reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA la 24%, a avertizat recent că, pe termen mediu, politica fiscală ar trebui să aibă ca obiectiv reducerea deficitului fiscal printr-o reformă a cheltuielilor curente, pentru a permite realizarea investiţiilor care să aducă creştere economică.

Cu toate că guvernul a reuşit să elaboreze un plan de austeritate echivalent cu 2,3% din PIB, unii analişti au îndoieli în privinţa atingerii obiectivului de deficit bugetar de 6,8% din PIB convenit cu FMI, în principal din cauza întârzierii aplicării multor măsuri.

La nivelul bugetului general consolidat, cheltuielile au crescut în primul semestru cu 4%, la 95,3 mld. lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au coborât cu 1,7% la 12,6 mld. lei. Diminuarea semnificativă a acestor costuri nu este posibilă şi nici de dorit având în vedere ponderea mare reprezentată de cheltuieli cu spitalele, şcolile şi armata, potrivit economistului-şef al ING.

Pe lângă scăderile înregistrate la cheltuielile de capital şi cele cu bunuri şi servicii, diminuări au mai fost raportate la cheltuielile de personal, care au coborât cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 23,8 mld. lei.

La celelate tipuri de cheltuieli s-au înregistrat de regulă creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, justificate de majorarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi şi angajarea împrumuturilor pentru acoperirea acestora.

În cazul cheltuielilor cu dobânzi s-a înregistrat o creştere de 21,6%. Efortul bugetar aferent programelor cu finanţare UE a crescut cu 132,6%, iar cheltuielile aferente finanţărilor din împrumuturi externe au urcat cu 28,5%.

De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au urcat cu 12,3%, la 34,9 mld. lei, şomajul continuând să preseze bugetul.

Pe partea de venituri, ritmul de scădere s-a atenuat semnificativ în primul semestru, la 0,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2009, sumele colectate ajungând la 77,2 mld. lei.

Discrepanţele faţă de anul trecut s-au temperat în principal la încasările din TVA, unde scăderea încasărilor a fost de 3,7% comparativ cu prima jumătate a anului trecut.

"Revenirea uşoară a încasărilor din TVA este reală şi este explicată de îmbunătăţirea activităţii economice în trimestrul doi. Însă îmbunătăţirea are caracter temporar şi probabil că încasările din TVA - deşi în creştere ca urmare a majorării cotei - vor dezamăgi faţă de aşteptări", a afirmat Chideşciuc.

Şi economistul-şef al Volksbank apreciază că atenuarea ritmului de scădere a încasărilor din TVA este strict conjuncturală, datorându-se anunţului făcut de autorităţi referitor la creşterea TVA-ului, care a determinat o creştere a vânzărilor înainte de scumpirea produselor.

Din contribuţii sociale Finanţele au adunat în primul semestru 23,1 mld. lei, în scădere cu 5,1% faţă de primele şase luni de anul trecut.

Sumele colectate din impozitul pe salarii şi venit s-au diminuat cu 4,8%, la 8,9 mld. lei. Din impozitarea profiturilor companiilor, Fiscul a adunat 5,2 mld. lei, mai puţin cu 3% faţă de perioada ianuarie -iunie 2009.

Creşteri s-au înregistrat la încasările din venituri nefiscale cu 1,4 mld. lei ca urmare a încasării dividendelor de la companiile cu capital de stat, precum şi a vărsămintelor din profitul net al BNR. Sumele restituite de Comisia Europeană în contul plăţilor efectuate pentru proiecte cu finanţare europeană au crescut de asemenea cu 921 milioane lei.

La accize încasările au fost cu 1,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent ca urmare a creşterii nivelului de taxare.