Finanţele au atras 1,2 miliarde de euro de la bănci, de trei ori mai mult decât şi-au propus, la o dobândă de 4,9%

Ministerul de Finanţe a vândut ieri certificate de trezorerie în euro cu scadenţa la un an în valoare de 1,2 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât ţinta propusă iniţial, la un randament mediu de 4,9% pe an.

Fondurile atrase vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice scadente.

Valoarea totală a cererii din partea băncilor s-a ridicat la 1,37 miliarde de euro, în condiţiile în care Finanţele şi-au propus iniţial să vândă obligaţiuni cu cupon fix de 5% în valoare de 400 de milioane de euro. Ulterior, obligaţiunile au fost transformate în certificate de trezorerie cu discount.

Vânzarea de titluri în euro a fost un succes pentru că băncile au lichidităţi mari în euro primite de la băncile-mamă pentru care nu au alternativă de plasament, spun analiştii.

"Operaţiunea a fost un succes. Era de aş­teptat având în vedere că Finanţele nu au prea atras sume în lei în ultima perioadă. Cât timp la lei se menţine randamentul de 7%, cele care vor avea succes vor fi finanţările în euro. Finanţările de la băncile-mamă sunt în euro, sumele care stau degeaba sunt în euro", a comentat Dragoş Cabat, managing partner la Financial View. El apreciază că randamentul de 4,9% este bun pentru perioada actuală.

Surse bancare afirmă că, potrivit înţelegerii discutate şi la recenta întâlnire dintre guvernatorul Mugur Isărescu, ministrul fi­nan­ţelor Sebastian Vlădescu şi mai mulţi preşedinţi de bănci, emisiunea de titluri în euro a fost ieri suprasubscrisă masiv în virtutea aşteptării ca pe 4 august BNR să reducă din nou cota de rezervă la valută, de la 25% la 20%.

Analiştii ING se aşteptau anterior anunţării rezultatelor licitaţiei ca Finanţele să atragă bani de pe piaţă la un randament cuprins între 4,4% şi 5% pe an, precizând totodată că emisiunea de titluri în euro nu va fi suficientă pentru a acoperi deficitul de finanţare al statului, în condiţiile în care Finanţele au respins în ultimele luni majoritatea ofertelor pentru cumpărarea de titluri de stat în lei, considerând randamentele solicitate de bănci ca fiind prea ridicate.

"Aceşti bani nu vor contribui decât marginal la majorarea fondurilor atrase de administratorii datoriei publice, având în vedere că de la începutul lunii iunie aceştia au atras doar 2,4 miliarde de lei, mult sub suma anunţată de 9,5 miliarde de lei", a comentat Vlad Muscalu, analist în cadrul ING într-un raport al băncii.

Este pentru prima dată în acest an când Ministerul de Finanţe vinde obligaţiuni în euro, după ce majoritatea licitaţiilor pentru titluri în lei din ultima perioadă au eşuat. Dragoş Cabat consideră însă că în toamnă este posibil ca Finanţele să mai vândă titluri de stat în euro pe piaţa locală având în vedere necesarul ridicat de finanţare a deficitului bugetar.

Nevoile de lichidităţi ale Finanţelor sunt ridicate, în condiţiile în care în fiecare lună ajung la scadenţă titluri emise anterior în valoare de unu până la trei miliarde de lei, la care se adaugă necesităţile de finanţare a deficitului bugetar curent.

Mecanismul de susţinere a finanţării deficitului bugetar din resurse în euro de pe piaţa locală a fost exersat de mai multe ori anul trecut de Banca Naţională, băncile comerciale şi Ministerul Finanţelor.

BNR a redus de trei ori rezervele minime obligatorii la valută, în august 2009 de la 40% la 35% în iulie şi apoi la 30% în august, pentru ca în noiembrie să le diminueze la 25% din pasivele în valută ale fiecărei bănci.

Astfel au fost eliberate către bănci mai multe miliarde de euro, care au fost absorbite de Ministerul Finanţelor printr-un club loan şi vânzare de obligaţiuni.

Primul împrumut în euro pe plan local a fost derulat în urmă cu un an, când Finanţele au plasat obligaţiuni pe patru ani de 400 de milioane de euro, plătind o dobândă de 5,25% pe an.

În total, statul a împrumutat anul trecut de la băncile locale 3,8 miliarde de euro, prin vânzarea de obligaţiuni şi un aranjament de tip "club loan". Sumele au scadenţe cuprinse între unu şi patru ani.