Ministerul Finanţelor încearcă să blocheze delistarea Petromidia, deşi nu câştigă nimic dacă firma rămâne pe Bursă

Statul ar avea mai multe opţiuni să-şi valorifice acţiunile pe care le-ar obţine din conversia obligaţiunilor Rompetrol Rafinare - Petromidia (RRC) dacă aceasta rămâne listată pe Bursă, dar este greu de crezut că îşi va putea recupera toţi banii pe care ar trebui să-i încaseze de la kazahi prin vânzarea acţiunilor, susţin brokerii.
Rompetrol Rafinare, compania care deţine rafinăria Petromidia, are de plătit statului în septembrie 571 mil. euro, reprezentând contravaloarea obligaţiunilor emise în 2003, care ajung la scadenţă. Acţionarul majoritar al companiei, grupul kazah KazMunaiGaz, a informat deja Ministerul Finanţelor că nu va plăti decât circa 100 mil. euro, iar pentru restul sumei, de circa 471 mil. euro, ar urma să-şi exercite opţiunea de a converti obligaţiunile în acţiuni.
În acest caz, statul ar primi circa 18,17 miliarde de acţiuni RRC (conform formulei de conversie a obligaţiunilor în acţiuni, preţul de conversie este de circa 0,11 lei/acţiune), pe care şi le-ar putea vinde cu circa 320 mil. euro, luând în calcul preţul de 0,0751 lei/acţiune oferit de kazahi în oferta de preluare derulată la începutul anului la RRC. Pe Bursă, preţul acţiunilor RRC este în prezent de 0,066 lei/acţiune, iar interesul este foarte scăzut, după ce majoritatea acţionarilor minoritari s-au retras din companie, în urma ofertei publice de preluare. Statul ar pierde în aceste condiţii circa 150 mil. euro din suma totală de 571 mil. euro pe care o avea de recuperat.

Ministerul Finanţelor încearcă să ţină Petromidia pe Bursă
Kazahii deţin în prezent 98,63% din acţiunile Rompetrol Rafinare ceea ce, conform legii, le dă dreptul să ceară retragerea acţionarilor minoritari şi delistarea companiei. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a blocat însă procesul până la clarificarea situaţiei obligaţiunilor, la cererea Ministerului de Finanţe, care a motivat că, în cazul în care statul redevine acţionar la Petromidia, lipsa unei cotaţii oficiale a acţiunilor pe piaţa reglementată ar face dificilă evaluarea acestora.
Reprezentanţii Rompetrol consideră că decizia CNVM este abuzivă.
"În mod categoric, CVNVM nu poate să suspende printr-o ordonanţă (act administrativ) un drept conferit ofertantului de o lege organică (în speţă, dreptul de a derula procedura de squeeze-out conferit de legea nr. 297), şi ca urmare decizia de ieri a CNVM constituie un veritabil abuz. În prezent, acţionarul majoritar al RRC îşi analizează opţiunile pe care legea i le pune la dispoziţie în vederea protejării drepturilor şi intereselor sale şi eventual, în vederea reparării prejudiciului produs ca urmare a acestei decizii", a declarat Miruna Suciu, partener al casei de avocatură Muşat şi Asociaţii, care a oferit consultanţă juridică grupul Rompetrol în demersurile de preluare a participaţiilor minoritare de la RRC şi de delistare a companiei.
Pe de altă parte, brokerii susţin că prin conversia obligaţiunilor deţinute de stat în acţiuni, statul ar ajunge să deţină o participaţie suficient de mare încât să nu mai permită kazahilor să delisteze compania.
"Din punct de vedere logic e corectă decizia CNVM, dar e în favoarea statului şi de asta pare părtinitoare. Dacă în locul statului, solicitarea ar fi venit de la un investitor privat, probabil că decizia nu ar mai fi fost aceeaşi", spune Adrian Mănăilă, proprietarul firmei de brokeraj Eldainvest din Galaţi.

Interesul pentru acţiunile RRC este foarte mic
Brokerii nu cred însă că statul îşi mai poate recupera toţi banii, dacă primeşte acţiuni în contul obligaţiunilor, partida fiind pierdută încă din momentul în care au fost emise obligaţiunile, în 2003.
"Emisiunea de obligaţiuni a fost defectuoasă de la început. Numai în două cazuri am întâlnit această prevedere care acordă dreptul de conversie emitentului. Un investitor privat nu ar fi acceptat niciodată aceşti termeni. Mă îndoiesc că statul îşi poate recupera toţi banii prin vânzarea acţiunilor", susţine Mănăilă.
Pentru a avea o evaluare corectă a acţiunilor Rompetrol Rafinare, aşa cum îşi doreşte statul, ar fi nevoie de o lichiditate mai ridicată, însă aceasta este greu de atins în condiţiile în care după conversie kazahii ar deţine 58% din companie, iar statul circa 42%, în timp ce acţionarii minoritari ar mai avea doar 0,1% (calculele au fost realizate luându-se în calcul majorarea de capital în derulare la RRC, care va fi subscrisă în totalitate de kazahi, şi conversia unor obligaţiuni de 471 de milioane de euro în acţiuni). În plus, Rompetrol Rafinare a înregistrat rezultate tot mai slabe de la an la an, acumulând în ultimii trei ani pierderi de peste 1,25 miliarde de lei (295 mil. euro).
"În mod cert statul va ieşi în pierdere. Nu văd cum ar putea să-şi vândă acţiunile măcar la preţul de conversie. Pentru piaţă nu este nicio afacere dacă RRC rămâne listată, având în vedere că majoritatea acţionarilor minoritari s-au retras", crede Octavian Dragolea, broker la IFB Finwest.
El spune că statul ar trebui să încerce să negocieze cu kazahii un preţ de răscumpărare a acţiunilor înainte de conversia obligaţiunilor, dar că e puţin probabil ca grupul kazah să ofere statului un preţ mai mare decât cel din oferta de preluare, de 0,0751 lei/acţiune.
Potrivit ordonanţei prin care datoriile istorice ale Petromidia au fost transformate în acţiuni, în 2003, acţionarul majoritar al RRC are drept de preferinţă la cumpărarea acţiunilor rezultate din conversie, astfel că în cele din urmă statul va avea de negociat tot cu kazahii dacă vrea să-şi vândă acţiunile.