Finanţele vor lua de pe piaţa externă 7 mld. euro în trei ani

Ministerul Finanţelor se pregăteşte să înceapă să emită pe piaţa externă titluri în euro pe termene de până la 5 ani în valoare de peste 7 mld. euro în urmă-torii trei ani, conform unui program de finanţare prin aşa-numite "euro medium term notes" aprobat de Guvern.

"În perioada imediat următoare vom începe să ne finanţăm de pe piaţa externă prin euro medium term notes - EMTN (titluri pe termen mediu în euro oferite investitorilor străini într-un program de finanţare continuă - n. red.). Avem aprobarea Executivului pentru un program de peste 7 mld. euro în următorii trei ani, care ne va permite o prezenţă repetată, practic constantă pe piaţa externă, în condiţii mult mai flexibile faţă de formula clasică a eurobondurilor care presupun pentru fiecare emisiune o procedură mai lungă şi mai laborioasă", a declarat pentru ZF Bogdan Drăgoi (desen), secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu Trezoreria statului. El spune că noul program este încadrat în strategia de finanţare balansată a deficitului, între piaţa externă şi piaţa internă.

"În loc să stăm câte 4-6 luni să pregătim o emisiune de eurobonduri, de acum pe baza unei documentaţii pregătite o singură dată şi apoi doar actualizată vom ieşi pe piaţa externă practic automat în momentul în care condiţiile de cerere, de maturitate şi de cost ni se par cele mai avantajoase.Vom putea profita exact de fereastra de oportunitate dată de o scădere a cotaţiilor CDS-urilor pentru România (asigurările contra riscului de neplată - n. red. ), pe când procedura eurobondurilor ne putea face să ratăm oportunităţi", explică şeful Trezoreriei.

Titlurile cunoscute pe piaţă drept "euro medium term notes" sunt folosite atât de numeroase state, cât şi de companii pentru asigurarea în mod flexibil şi rapid a fluxurilor de finanţare de care au nevoie. Tradiţional, maturităţile acestor titluri pot merge până la 5 ani, spre deosebire de eurobonduri, care permit finanţări şi pe termene mult mai lungi, de la 10 până la 30 de ani.

În cazul României, investitorii preferă însă instrumente mai degrabă pe termen scurt, după a arătat-o şi suprasub­scrierea spectaculoasă a emisiunii de miercuri, când Finanţele au vândut titluri pe un an de 1,2 mld. euro, la o dobândă de 4,9%, adică de trei ori peste suma programată.

"Şi pe noi ne-a surprins foarte plăcut rezultatul licitaţiei. S-a spus în ultima vreme că nu ar mai fi interes din partea pieţei pentru a finanţa statul: iată că lucrurile nu stau aşa, iar interesul chiar este foarte mare. Remarc faptul că o mare parte din subscrieri au venit de la clienţi ai băncilor, investitori locali şi străini", spune Drăgoi.

Excedentul de valută de pe piaţă, posibilităţile restrânse de plasare în credite private şi "promisiunea" reducerii rezervelor minime obligatorii în valută de la 25% la 20% pe 4 august au contribuit la suprasubscrierea de trei ori a emisiunii de titluri în valută lansată miercuri de Finanţe, afirmă surse bancare. Majoritatea analiştilor se aşteptau la o cerere substanţială, până la dublarea volumului indicativ, însă rezultatul final chiar a venit ca o surpriză.

"Succesul era garantat, pentru că au fost discuţii premergătoare cu băncile mari, s-a luat pulsul pieţei şi s-a ajuns la un agreement", spun surse de pe piaţă.

Bogdan Drăgoi, şeful Trezoreriei statului, afirmă că rezultatul licitaţiei demonstrează că există interes pentru finanţarea României, contrar unor comentarii de pe piaţă.

"În acelaşi timp este o dovadă că băncile mari sunt gata să-şi menţină expunerile pe România, după cum s-a agreat cu FMI şi comisia Europeană." El spune că sugestia lansării unui asemenea instrument în euro a venit chiar dinspre bănci. "Am constatat că ar exista interes pe piaţă şi ne-am hotărât să încercăm."

Analiştii ING, care sus­ţin de mai multe săp­tămâni că Finanţele nu au de ales decât să accepte creşterea randamentelor la lei la peste 7%, afirmă că de fapt o dobândă de 4,9% în euro ar echivala cu un cost de peste 10% în lei şi că ar fi fost mai ieftin ca statul să se împrumute în lei la 7,5% pe an.

"Nu cred că are sens o asemenea echivalare, care nu ţine cont, de exemplu, de inflaţie", a declarat Drăgoi.

La jumătatea anului, depozitele în valută ale populaţiei şi companiilor înregistrau o creştere de 10,4% în euro, până la circa 15,2 mld. euro, în timp ce creditul privat în valută s-a majorat cu 8,8% faţă de iunie 2009. În acelaşi timp, BNR nu a mai redus rata rezervelor minime obligatorii în valută din noiembrie 2009, când aceasta a ajuns la 25% faţă de 40% în iunie. Paşii de reducere de câte cinci puncte procentuale au fost făcuţi în tandem cu câte o operaţiune a Finanţelor de atragere de euro de la băncile locale, în contextul înţelegerii asumate de băncile mari în faţa FMI şi a Comisiei Europene privind menţinerea expunerilor pe România.

Ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu pledează pentru "un parteneriat mult mai serios" cu băncile.

"Nu poţi fi consecvent în programul de finanţare - aşa cum pretind băncile - atunci când preţurile o iau razna şi da, cred că este o problemă dacă ni se cere să ne raportăm la cotaţiile titlurilor de stat de pe piaţa secundară, unde se fac tranzacţii de 1-2 mil. euro. Ar însemna ca principalul jucător de pe piaţă să-şi facă politica în funcţie de cum văd lucrurile doi-trei trezorieri."