Ce propuneri pentru relansare au avut Patriciu şi Ţiriac Jr. în faţa FMI-ului

Reprezentanţii FMI au avut miercuri o întâlnire cu cinci oameni de afaceri locali, membri ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), printre care şi Dinu Patriciu şi Ion Alexandru Ţiriac, cărora le-a fost cerut să îşi expună problemele cu care se confruntă şi să prezinte propriile propuneri pentru relansarea economică.

La întâlnire au mai participat Florin Pogonaru, preşedintele AOAR, Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă, şi Constantin Savu, vicepreşedinte AOAR şi antreprenor în domeniul industriei metalurgice şi constructoare de maşini, domenii în care controlează firmele Uzinsider, Comelf şi Promex.

Întâlnirea a durat aproximativ o oră, iar Dinu Patriciu a fost cel mai implicat în discuţie, susţinând faptul că deficitul bugetar ar trebui să fie mai mare, în jur de 8-9%, în timp ce Ţiriac Jr. susţinea reducerea datoriei externe. În timp ce fiul fostului tenisman Ion Ţiriac apreciază că întâlnirea a fost "cooperantă şi productivă", Patriciu este de părere că "dacă mâine i-am trimite acasă (reprezentanţii din delegaţia FMI - n.red.), am avea foarte mult de câştigat", deoarece "FMI reprezintă un handicap".

"Una dintre propunerile mele a fost ca toate participaţiile minoritare ale statului, deţinute prin intermediul AVAS sau RAAPPS să fie scoase la vânzare. Sunt case şi terenuri care consumă bani şi nu produc nimic. Acestea dacă se vând, se pot obţine atât lichidităţi şi în plus se reduc şi cheltuielile", a declarat pentru ZF Ion Alexandru Ţiriac.

Tot despre vânzarea unor active a vorbit şi Dinu Patriciu, care consideră că trebuie intensificate eforturile pentru atragerea investiţiilor străine şi a fondurilor europene, dar şi lărgirea bazei de impozitare.

"Trebuie să ne sprijinim pe potenţialul pe care îl are România pentru investiţiile străine. CFR-ul, de exemplu, nu va deveni niciodată profitabil dacă e în mâna statului. Şi FMI a recunoscut asta. Trebuie privatizat. Absorbţia fondurilor europene este un alt mare handicap al Guvernului. Entităţi private ar trebui să se ocupe de absorbţia fondurilor. Baza de impozitare trebuie lărgită. A fost de acord şi delegaţia FMI. Însă nu trebuie să impozitezi cu mult, ci pe o plajă cât mai largă", a declarat Patriciu la videochatul Adevărul.

"Trebuie făcut un lobby extern pentru atragerea de investiţii în noi facilităţi de producţie, cum avem exemplul Dacia Renault. Desigur, trebuie să se investească şi în infrastructură, dar trebuie înainte să facem lobby pentru a atrage astfel de investiţii", spune Ţiriac Jr., care apreciază că parteneriatele public-private trebuie accelerate, atât timp cât şoferii au alternative la drumurile cu taxă. "Dacă nu sunt bani pentru construcţia de autostrăzi, trebuie să accelerăm proiectele de tip parteneriat public-privat, iar pe aceste autostrăzi să se plătească taxe timp de 30-40 de ani, pe perioada concesiunii. Dar şoferul să aibă alternativă - atât autostradă contra cost, cât şi drum normal (după modelul francez, unde pe autostrăzi sunt taxe, iar drumurile naţionale normale sunt gratuite - n.red.)."

Pe de altă parte, Patriciu vorbeşte despre nevoia de schimbare a mentalităţii politicianului român, fără de care consideră că economia nu îşi poate reveni. "Debirocratizare, descentralizare şi dereglementare, adică reducerea numărului de legi, norme, regulamente. Şi apropierea deciziei de cetăţean. Politicianul trebuie să fie un servitor al comunităţii. Până nu se conştientizează asta, nu ne vom reveni", spune Patriciu.

Ţiriac Jr. spune că oficialii FMI au fost deschişi propunerilor făcute de oamenii de afaceri, iar cu ocazia următoarei vizite va avea loc o nouă întâlnire pentru a fi discutate progresele. Pe de altă parte, Patriciu ar prefera să nu îi mai întâlnească pe reprezentanţii FMI în contextul împrumuturilor acordate care au doar rolul de a "înrobi o generaţie". "Cel mai mare pericol în relaţia cu FMI este însuşi acordul semnat cu ei, pe care dacă îl vom continua, el va duce implicit la un nou acord. Au recunoscut că intenţionează să ne acorde o nouă tranşă. Nu există ţară în lumea asta care să fi dovedit că poate trăi din banii FMI. Acordurile FMI, aparent ieftine, înrobesc o generaţie şi îţi întârzie creşterea economică", a punctat Patriciu.

ING: FMI ar putea cere la următoarea misiune noi măsuri pentru corecţia deficitului bugetar

Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar putea cere în toamnă, cu ocazia următoarei misiuni în România, adoptarea unor noi măsuri de corecţie a deficitului bugetar, consideră analiştii ING Bank România. "Probabilitatea unei asemenea evoluţii este destul de ridicată şi întrucât ţintele actuale de deficit bugetar fixate de FMI se bazează pe o contracţie economică de doar 0,5%. În mod normal, orice revizuire a estimării privind evoluţia economiei ar trebui să fie urmată de revizuirea previziunilor de deficit bugetar. Totuşi, declaraţiile oficialilor indică faptul că ţinta nominală de deficit bugetar va rămâne constantă", spun analiştii ING Bank România. Mediafax