ZF EXPERT: Businessul are nevoie de mai mult optimism, iar statul trebuie să dea socoteală de banii cheltuiţi

Consultanţii şi oamenii de afaceri prezenţi ieri la şedinţa deschisă de redacţie ZF Expert apreciază că România ar putea să revină pe creştere anul viitor, în condiţiile în care va fi stimulată cererea solvabilă şi vor fi atrase investiţii străine. Dar atât timp cât statul nu are o viziune pe termen lung, ieşirea României din criză se poate amâna. Businessul are însă nevoie de mai mult optimism. Mecanismul de declanşare al revenirii creşterii economice ar putea fi reluarea procesului de creditare. Dar şi scăderea impozitelor ar putea să ajute la relansarea economiei româneşti. Deficitul bugetar continuă să rămână o problemă importantă. În opinia consultanţilor şi a oamenilor de afaceri, FMI ar trebui să fie mult mai sever cu autorităţile române, să ceară un plan de măsuri clare şi numai apoi să împrumute banii.

Tudor Furir, 48 de ani
directorul general al Pernod Ricard România
Facultatea de Electrotehnică, Institutul Politehnic
Cluj-Napoca
Unul dintre primii agenţi de vânzări ai Coca-Cola pe plan local, Furir se numără şi printre primii expaţi ai filialei gigantului american în Rusia. El a fost general sales manager în cadrul subsidiarei Coca-Cola din Krasnoiarsk, ulterior revenind în ţară pe postul de national sales manager al Master Foods România. După alţi doi ani, a preluat conducerea filialei locale a producătorului de băuturi alcoolice Alied Domecq, în prezent Pernod Ricard România.

Tudor Furir, directorul general al companiei Pernod Ricard România, unul dintre cei mai mari importatori de băuturi alcoolice (cu afaceri de 25 de milioane de euro anul trecut), filiala locală a grupului francez cu acelaşi nume, a spus că în România se face business în genunchi din cauza măsurilor luate de guvernanţi.

"Statul ne pune frână prin măsurile pe care le ia. Ar trebui să ne lase să ne facem treaba şi să nu ne mai împiedice. Noi, companiile, producem, noi suntem clienţii de la care statul ia bani, ar trebui să ne motiveze să producem, nu să îşi bată joc de noi", a declarat Furir. El a mai spus că patronatele nu au nicio putere, că nu există comunicare între reprezentanţii ministerelor şi cei ai patronatelor. "Am fost la Ministerul Finanţelor, dar nu ai cu cine vorbi. În ministere nu există nimeni care să stea de vorbă cu tine", a precizat Tudor Furir.

În opinia lui, măsurile luate de guvernanţi au radiat România de pe harta investiţiilor. Şeful Pernod Ricard România susţine că din cauza ordonanţei guvernamentale privind antrepozitele fiscale nu mai poate să aducă nicio sticlă de băutură alcoolică în ţară. "Până să apară această ordonanţă, legislaţia românească era aliniată cu cea europeană, nefăcându-se diferenţe între antrepozitele fiscale de produc­ţie şi cele de depozitare. Dacă trimit marfă în Repu­blica Moldova, spre exemplu, acciza se recuperează în trei ani."

Cu toate acestea, el consideră că este nevoie de mai mult optimism în piaţă, pentru că, deşi afacerile scad, nu înseamnă că trebuie să intre în insolvenţă. "Orice business care scade cu 20% şi care dispare în urma acestei scăderi a fost prost condus. Deşi afacerile scad cu 20%, nu înseamnă că trebuie să intri insolvenţă, o companie nu poate fi mereu pe creşteri, aşa cum nu este «dolce vita» tot timpul", spune Furir. El se întreabă cum poate un antreprenor care cere intrarea în insolvenţă a companiei pe care o conduce să se mândrească cu acest lucru după aceea? "Este clar că în aceste cazuri, situaţia financiară a acţionarilor este diferită de situaţia firmelor. Aceştia sunt antreprenori care au milioane în buzunare şi care deţin averi, dar care totuşi îşi bagă companiile în insolvenţă", a menţionat el.

Furir consideră că la această criză economică, oarecum exagerată, au contribuit şi băncile, ce au acordat credite care s-au dovedit neperformante.

Dragoş Cabat, 42 de ani
managing partner la Financial View
Facultatea de Inginerie Mecanică - Universitatea Politehnică, CFA, MBA
De profesie inginer, Cabat s-a numărat printre primii analişti financiari certificaţi internaţionali - CFA. Înainte de a se ocupa de consultanţă, a lucrat în sectorul bancar. În 2007, Cabat s-a mutat la Citibank România, unde a preluat funcţia de director adjunct al departamentului de risk management. Anterior, Cabat fusese director de risk management al OTP Bank. Cea mai mare parte a carierei sale bancare s-a desfăşurat la UniCredit (2001- 2005).

Economia trebuie relansată în mod necesar anul viitor, iar soluţia de moment nu este consumul, România fiind dependentă de exporturi şi de redresarea activităţilor companiilor, consideră Dragoş Cabat, managing partner la Financial View. "Anul viitor în mod necesar trebuie relansată economia. Nu cred că soluţia pentru România este consumul, în prima etapă. Depindem în continuare de exporturi şi de relansarea activităţii companiilor, în special a IMM-urilor. Dacă ar porni consumul acum, ar porni pe seama importurilor ca în 2006-2008."

Cabat apreciază că băncile ar putea să dea drumul la creditare în toamnă, ceea ce ar putea fi mecanismul de declanşare al revenirii creşterii economice.
"Băncile sunt sub o presiune foarte mare de a face profituri. Dacă nu dau drumul la credite, vor fi pe pierdere. Creditele neperformante au crescut mult şi probabil în acest an vor atinge maximul. Fiind sub presiune, băncile sunt pregătite să iasă cu oferte interesante pentru companii şi persoane fizice. Cerere există, însă băncile sunt încă puţin reticente. În septembrie-octombrie va trebui să dea drumul la credite. Dacă se întâmplă acest lucru, există şanse ca spre sfârşitul anului sau prima parte a anului viitor economia să-şi revină."

Ideal ar fi ca băncile să aibă un comportament anticiclic, adică în perioada de expansiune economică să fie prudente, iar în recesiune să fie motorul care să relanseze economia, potrivit lui Cabat. Însă, în realitate, băncile au un comportament ciclic dând credite foarte uşor în perioada de boom şi devenind excesiv de prudente în criză.
Deficitul bugetar, finanţarea acestuia rămâne o problemă importantă. "Depinde cum ies socotelile cu banii pentru acoperirea deficitului bugetar. Banii strânşi acum de la băncile româneşti în euro ar ajunge o lună-două. Deficitul nu are cum să scadă. Cheltuielile sunt foarte rezistente, inflexibile, în timp ce veniturile sunt în scădere."

Cabat ar recomanda FMI să fie mai dur cu autorităţile de la Bucureşti atunci când fac evaluările, să se uite la măsuri cuantificabile şi să verifice dacă măsurile sunt aplicate. "Este nevoie de măsuri punctuale, nu generale. În general FMI stabileşte nişte obiective macroeconomice. România are nevoie de un organism care să se uite în detaliu. România are nevoie de o simplificare fiscală, de transparentizare. Totul trebuie să fie informatizat şi foarte simplu."

Robert Şerban, 41 de ani
directorul general şi acţionarul Gral Medical
Facultatea de Inginerie şi Managementul sistemelor tehnologice - 1994
Universitatea Politehnică Bucureşti
În perioada 2003-2006, Robert Şerban a fost director general al MCL Financiar, în timp ce din 2004 este şef lucrări Managementul Cabinetului Dentar în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila. Acum deţine împreună cu soţia, Georgeta Şerban, compania Gral Medical, unul dintre principalii operatori de clinici private.

Robert Şerban, directorul general şi acţionarul operatorului de servicii medicale private Gral Medical, unul dintre primii zece jucători din industria serviciilor medicale cu afaceri de 10 mil. euro anul trecut, spune că atât timp cât statul nu are o viziune pe termen lung, România nu va ieşi din criză.

"Criza economică a atins două sectoare, cel privat şi cel public. Sectorul privat s-a sanitarizat, tot ce era gunoi s-a dus în jos. Acum criza este în domeniul public", a declarat Şerban. În opinia lui, economia românească se poate relansa prin scăderea impozitelor pe profit şi dividende şi prin reducerea taxelor şi impozitelor pe salariaţi. "Companiile trebuiesc lăsate să investească. Eu sunt un beneficiar al faptului că nu merge economia românească. Oamenii se îndreaptă spre serviciile medicale private", a spus Şerban, a cărui companie a avut în primele şase luni o creştere cu 42% a afacerilor.

Omul de afaceri consideră că statul ar trebui să externalizeze toate serviciile (mai puţin cele oferite de Poliţie şi Armată), ceea ce va aduce mai mulţi bani la bugetul de stat. "Tot ce se poate externaliza ar trebui externalizat, eu aş externaliza serviciul de încasare de la Ministerul de Finanţe. Va aduce mai mulţi bani, iar costurile de colectare vor fi mai mici. Astfel, cheltuielile vor fi direct proporţionale cu veniturile încasate. În ceea ce priveşte infrastructura, cred că realizarea de drumuri ar trebui concesionată", a spus el, adăugând că la probleme extreme se cer soluţii extreme.

Omul de afaceri susţine că mereu asistă la discuţii legate de cum să facem rost de bani la bugetul de stat. "Treaba noastră nu este ce se întâmplă în sectorul public, ci ce face statul cu banii pe care îi ia de la noi (oamenii de afaceri -n.red.)", a opinat el, adăugând că nu înţelege de ce este nevoie să existe posturi de şoferi în ministere. "Eu nu am şofer, deşi mi-aş permite", spune el.

Faptul că statul nu are o viziune pe termen lung sau un plan de relansare ar trebui să ridice întrebări FMI, este de părere Şerban. "De ce nu se comportă FMI ca o bancă? În primul rând, FMI ar trebui să îi ceară statului român o viziune pe următoarea perioadă, astfel încât să fie sigur că îşi va putea recupera banii. Atât timp cât nu va exista o viziune, România nu va ieşi din criză nici în 2011."

Gabriel Biriş, 41 de ani
partener fondator casa de avocatură Biriş Goran
Facultatea de Drept - Universitatea Româno-Americană
Este unul dintre fondatorii firmei Biriş Goran în mai 2006. Anterior, a lucrat în casele de avocatură Salans, Haarmann Hemmeralth şi Coopers & Lybrand. Biriş este şi absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. A participat la consultări cu Ministerul de Finanţe cu privire la amendamentele Codului fiscal şi implementarea acestuia.

România poate să revină pe creştere economică anul viitor, iar singura şansă pentru relansare este stimularea cererii solvabile şi concentrarea pe atragerea investiţiilor, ceea ce necesită relansarea optimismului şi a încrederii, potrivit lui Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

"Sperăm să nu mai scadă economia. Speranţa moare ultima. În 2011 este posibil să avem creştere economică. Trebuie stimulată cererea. Trebuie vorbit de creşterea cererii solvabile. Nu neapărat consumul populaţiei exagerat, umflat de creditele de consum trebuie susţinut, ci creşterea cererii solvabile. Repornirea sectoarelor din economie care nu prea funcţionează la capacitatea la care ar trebui este o soluţie."
Biriş apreciază că investiţiile străine s-ar putea orienta spre zona de producţie şi distribuţie.

Soluţia pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget şi reducerea deficitului este simplificarea legislaţiei şi lărgirea bazei de impozitare, în opinia lui Biriş. "Nu cred că vor fi schimbări majore de trend. Nu cred că problema deficitului bugetar se va rezolva sau îmbunătăţi semnificativ."
Biriş a afirmat că nu prea vedem din păcate responsabilitate în cheltuirea banului public. "Statul este pe o poziţie de forţă. Spune: avem deficit bugetar mare, trebuie să ne daţi mai mult. Ca să ce? Să stimulăm nemunca? Să dăm ajutoare sociale la cei care nu vor să muncească? Ca statul să poată să menţină o situaţie de «şpagă electorală» să ne cocoşeze pe noi?"
În trecut guvernele au umflat bugetele pe venituri şi cheltuieli în faza de elaborare, lăsându-se o mare marjă de manevră prin tăierea investiţiilor. "Politic s-a decis amânarea la maxim a restructurării cheltuielilor bugetare".

Referindu-se la ordonanţa pentru combaterea evaziunii fiscale, Biriş a precizat că este de fapt o ordonanţă pentru combaterea businessului. "Scoate din business companiile corecte pe motiv că sunt unii care fură. A radiat România de pe harta potenţialilor investitori în centre regionale de distribuţie."
Statul pierde mai mult de 10 miliarde de euro pe an din cauza evaziunii fiscale sau a proastei reglementări, potrivit lui Biriş.
Ca cetăţean şi contribuabil, Biriş se declară "supărat că FMI nu este mai critic şi mai realist". "Cred că FMI ar trebui să fie mult mai sever. Dau banii mult prea uşor. Dacă vrea să ne ajute să ieşim din criză, nu ar trebui să ne condiţioneze cu creşterea impozitelor. În criză nu se majorează impozitele."