La ce a mai fost bun Consiliul de Brand dacă brandul de ţară este atât de contestat?

Disputa aprinsă la nivel local privind noul brand de ţară pentru pro­mo­va­rea turismului, dar mai ales cea legată de auten­ticitatea logo-ului nu pun în discuţie faptul că atât sloganul, cât şi grafica aces­tuia au fost votate de zeci de români, membri ai autorităţilor sau persoane din mediul privat, care au făcut parte dintr-un Consiliu de Brand.
Acest consiliu a fost constituit tocmai pentru a permite o dezbatere mai largă şi o implicare a comunităţii din turism şi in­dus­tria de comuni­ca­re în luarea deciziei.
Consiliul de Brand, format din re­pre­zentanţii mi­nisterelor Culturii, Eco­no­miei, Afa­ce­ri­lor Externe, Dez­vol­tării Regionale şi Tu­ris­mului, dar şi ai marilor agenţii de turism din România şi Asociaţiei Hotelierilor au votat, "într-o largă majoritate" logo-ul brandului de ţară având ca element o frunză, potrivit mai multor participanţi la sedinţele de consiliu. Logo-ul ales de Consiliu este "explore the Carpathian Garden".
"Pe parcursul a doi ani au avut loc foarte multe întruniri la care au participat zeci de oameni din ministere, de la autorităţile locale, din agenţiile de turism, dar şi personalităţi publice care au legătură cu domeniul publicităţii. În şedinţa în care s-au prezentat graficele şi sloganul au fost peste 20 de propuneri care au fost supuse la vot. S-a făcut o listă scurtă de şase grafice, având fonturi diferite, şi a câştigat graficul cu cele mai multe voturi", a declarat pentru ZF Corina Vinţan, director general al agen­ţiei de comunicare strategică Links Asso­cia­tes şi consultant în cadrul Consiliu­lui de Brand al României.
Potrivit lui Vinţan, pe lângă Asociaţia Română a Profesioniştilor în Relaţii Publice, al cărei reprezentant a fost în cadrul Consiliului de Brand, au mai fost alţi doi consultanţi, UAPR (Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România) şi IAA România (International Advertising Association România).
Din Consiliu au mai făcut parte oa­meni de afaceri ca George Copos sau Ra­du Enache, proprietarul lanţului hote­lier Continental, sau repre­zen­tanţi ai agen­ţiilor de tu­rism, printre aceştia nu­mă­rân­du-se Lucia Mo­rariu, pro­prietarul agen­ţiei Exim­tur, dar şi reprezentanţi ai aso­ciaţiilor din turism ca Daniel Vasilescu, preşe­din­tele Federaţiei Patrona­te­lor din Turismul Ro­mânesc (FPTR), Corina Mar­tin, preşe­dintele ANAT, Maria Sto­ian, reprezen­tanta turismului rural, sau Ro­dica Toncea, care reprezintă turismul balnear.
"În ceea ce priveşte alegerea pozi­ţionării României ca grădină a Carpaţilor, rolul preponderent l-au avut repre­zentanţii din turism. Am mers pe ele­mentul de diferenţiere şi am mizat pe circa 40 de milioane de oameni la nivel mon­dial care fac turism din proprie iniţia­tivă, care fac singuri rezervări şi nu vin în România pentru a avea hotel all-in­clusive", spune Vinţan.
Decizia Consiliului de Brand a fost că tre­buie găsită o nişă care să permită României o diferenţiere faţă de ofertele de gen litoral all-inclusiv, unde competiţia cu Bulgaria, Turcia sau Grecia este destul de dură. Întrebarea este dacă România este pregătită cu oferte pentru această nişă şi cât de profitabilă va fi. De ase­menea, reprezentanţii hotelierilor de pe litoral spun că litoralul românesc trebuie susţinut, nu ignorat.
Consorţiul spaniol de branding THR-TNS, care a câştigat licitaţia pentru pro­iec­tul brandului de ţară, susţine că Ro­mâ­nia trebuie să găsească o nişă pe care să mizeze
"A fost un proiect asumat de foarte mulţi oameni", adaugă Vinţan.
Sunt persoane care spun însă că nu au fost nici măcar întrebate în legătură cu alegerea brandului de ţară.
"Am fost cooptat şi am participat de două ori din curiozitate. Dacă nu eram curios, puteam trimite pe oricine din Continental. Nu am avut niciun fel de res­ponsabilitate în elaborarea proiectului. A fost un consiliu pur consultativ, nicidecum nu a avut rol de avizare. Am asistat şi am as­cultat prezentările privind stadiul lucră­rilor", spune Radu Enache, proprietarul lan­ţului hotelier Continental.
La jumătatea săptămânii trecute, ime­diat după lansarea brandului de ţară la Shanghai, un site românesc a prezentat mai multe asemănări între acesta şi bran­dul unui proiect de autobuze eco­lo­gice. Conform autorului, ambele logo-uri au în comun acelaşi element, o frunză, cu o formă şi culoare aproape identice.
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a cerut con­sorţiului THR-TNS un răspuns oficial pri­vind similitudinile dintre frunza din bran­dul turistic al României şi alte simboluri, care pot fi cumpărate din baze de date spe­cializate care le oferă pe internet sau fac parte deja din alte logo-uri.
"Vizualul brandului a fost elaborat în ca­drul unui proces complex, în care au fost implicaţi reprezentanţi ai industriei de turism din România şi ai ministerului, pro­ces din care au rezultat peste 70 de logo-uri şi peste 30 de izotipuri, dintre care câteva au fost testate ulterior, în mai mul­te etape, pe pieţe, în vederea iden­tificării celor preferate de potenţialii vizi­ta­tori ai României", au răspuns repre­zen­tanţii THR-TNS la solicitatea Minis­te­ru­lui Dezvoltării Regionale şi Turismului.
În prezent, numărul total de şo­meri din România este de aproximativ 681.000, potrivit datelor de la Agenţia Na­ţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
O altă temă adusă în discuţie de pre­mier în videoconferinţa cu prefecţii a fost le­gată de sistarea fondurilor către buge­tele locale, în cazul în care administraţiile lo­cale nu îşi reorganizează structurile de personal până la jumătatea lunii august.
"Dacă nu se face (modificarea orga­ni­gramelor- n.r.), le tăiem banii. Asta este singura sancţiune. Nu mai primesc bani din cotele defalcate de la Bucureşti şi atunci să vedem cum se vor descurca con­siliile judeţene sau primăriile cu proprii lor bani, dacă nu fac acest proces de restructurare", a adăugat premierul.
De asemenea, Boc le-a mai cerut pre­fec­ţilor ca, în termen de o săptămână, să trans­mită MAI explicaţii pentru creş­terea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în primul semestru al anului, întrucât exe­­cuţia bugetară pe primele şase luni arată o reducere cu 1,7% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, iar defalcat, există o dis­crepanţă uriaşă între nivelul chel­tuielilor la nivel naţional şi cel de la nivel local.
"Pe bugetul general consolidat, format din bugetul central şi din celelalte bugete, locale şi altele, reducerea este de 1,7%. Dar dacă ne uităm pe compo­nente, putem observa că în timp ce la buge­tul de stat, adică de la partea naţio­nală, redu­ce­rea de cheltuieli cu bunuri şi ser­vicii este de 28%, pe bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale avem o creştere de 9,7%. Vă cer să vă implicaţi şi să vedeţi în ce constă creş­terea cu 9,7% a cheltuielilor cu bu­nuri şi servicii la nivelul bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale", a mai spus premierul.
O altă temă adusă în discuţia de ieri cu prefecţii a fost legată de procesul de verificare a contractelor finanţate din fon­duri europene, întrucât proiectele înre­gis­trează întârzieri de până la un an faţă de graficul stabilit. În acest sens, el a precizat că întârzierile nu sunt cauzate de instan­ţele judecătoreşti care analizează contes­ta­ţiile formulate la licitaţii, ci de docu­mentaţiile "prost întocmite".
El a prezentat ca exemple contractele de reabilitare a infrastructurii rutiere şi de ges­tionare a deşeurilor din Vrancea, Giur­­giu, Satu Mare, Sălaj, Iaşi, Botoşani, Vaslui, Bacău şi Teleorman, în valoare in­di­viduală de peste 20 de milioane de euro, dar care înregistrează întârzieri cuprinse între 6 şi 12 luni în ceea ce priveşte imple­mentarea.
De altfel, nemulţumirea premierului pri­vind absorbţia de fonduri europene este mai veche, întrucât el a afirmat re­cent că, dacă se păstrează ritmul actual al absorbţiei, riscăm să pierdem banii alocaţi pentru 2010 de la Uniunea Europeană.