Energy Holding a câştigat contractul de furnizare de energie către SNR, de 50 de milioane de lei

Energy Holding a câştigat licitaţia pentru furnizarea de electricitate către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR), contract în valoare de 41,2 milioane de lei (9,8 mil. euro) fără TVA şi accize, adică 51,08 milioane de lei (12,2 mil. euro) cu TVA, preţ mai mic decât valoarea estimată iniţial de autoritatea contractantă. SNR va încheia acordul-cadru cu Energy Holding pentru achiziţionarea de energie electrică după expirarea termenului legal de aşteptare, potrivit datelor comunicate de societate. Contractul vizează achiziţionarea a 141.436 MWh de energie, iar preţul avansat de Energy Holding este de 291,24 lei/MWh. Conform legislaţiei în vigoare, perioada de aşteptare în cazul licitaţiilor publice de furnizare cu o valoare de peste 40.000 de euro este de 15 zile. La un preţ de 291,24 lei/MWh, contractul de 141.436 MWh are o valoare de 41,2 milioane de lei fără TVA şi acciză. Cu TVA, contractul are o valoare de 51,08 milioane de lei. Autoritatea contractantă a estimat, în anunţul de participare, că valoarea contractului urma să fie de 56,13 milioane de lei, cifră care includea TVA de 19%. SNR a iniţiat în luna martie procedura de licitaţie pentru achiziţia publică, primind trei oferte, de la Energy Holding, Electrica şi firma Tinmar-IND. Mediafax
TITL: Duster şi Sandero, în topul celor mai bine vândute modele din Franţa în S1
Bogdan Alecu
Dacia Duster, primul SUV al Dacia, principalul construc­tor autohton, a devenit al doilea cel mai bine vândut SUV de pe piaţa franceză în primul semestru al acestui an, potrivit datelor publicate de Autoblog, cu aproape 5.400 de unităţi vândute, în condiţiile în care lansarea comercială a fost în mai.
Pe piaţa franceză timpul de aşteptare pentru un Duster este de până la şase luni, potrivit declaraţiilor lui Mihai Bordeanu, directorul de marketing al Dacia.
Modelul autohton, ale cărui vânzări au demarat în luna mai a acestui an, a fost depăşit numai de Volkswagen Tiguan, SUV-ul compact al constructorului german, care a atins un nivel de aproape 6.500 de unităţi la nivelul primelor şase luni ale acestui an.
Duster a depăşit astfel în două luni SUV-uri precum Toyota RAV4 (4.253 de unităţi), Ford Kuga (4.169 de unităţi) şi Renault Koleos (1.827 de unităţi).
Dacia va majora producţia modelului Duster de la 20 de unităţi pe oră în prezent la 25 de SUV-uri în octombrie şi ulterior la 35 de maşini la începutul anului viitor, pentru a reduce perioada de aşteptare a clienţilor din Europa de Vest.
Producţia SUV-ului Dacia de anul viitor ar putea ajunge la peste 120.000 de unităţi, potrivit calculelor ZF, cu o cadenţă zilnică de peste 460 de maşini, faţă de 260 în prezent.
La începutul lunii iulie erau în derulare 35.500 de comenzi pentru SUV-ul autohton, din care peste 30.000 de unităţi proveneau din Europa de Vest. Până la finele lunii iunie în România s-au livrat peste 1.500 de SUV-uri produse la Mioveni, dintr-un total de peste 3.000 de comenzi. Majori­ta­tea clienţilor atât din România, cât şi la nivel european s-au orientat către versiunea 4x4, cu motor diesel de 110 CP Euro 5, care are un preţ de peste 15.000 de euro, fiind cu aproape 10.000 de euro mai ieftin decât un alt model de teren cu trac­ţiune integrală disponibil pe piaţa europeană.
În acelaşi timp, San­dero, modelul de clasă mică al Dacia, a fost în primul semestru cel de-al treilea cel mai bine vândut model de clasă mică de pe piaţa franceză potrivit statisticilor publicate de Autoblog, cu aproape 45.200 de maşini vândute, fiind depăşit numai de Peugeot 207 (70.040 de unităţi) şi Renault Clio III (67.914 de unităţi).
La nivelul primului semestru din acest an înmatriculările Dacia au înregistrat aproape o triplare a vânzărilor la aproape 61.300 de unităţi, potrivit statisticilor Asociaţiei Construc­torilor Francezi de Automobile (CCFA), în timp ce la nivelul lunii iunie acestea s-au dublat la peste 12.000 de unităţi, volum similar vânzărilor Dacia de pe piaţa locală în 2007 şi 2008, înainte de criza economică.
TITL: Imprimeria ungară preia o companie locală cu 1,5-2,2 mil. euro
Ioana David
Imprimeria de Stat din Ungaria a cumpărat un furnizor român de servicii de tipografie, pentru 1,5-2,2 mil. euro, suma finală urmând să fie stabilită în funcţie de perfor­manţele financiare din acest an înregistrate de compania locală.
Vânzătorul este holdingul ungar Díjbeszedö care deţine 50% din compania GPV Mail Services din România, potrivit Budapest Business Journal. Potrivit reprezentanţilor Impri­meriei ungare, tranzacţia ar trebui să se finalizeze până la sfâr­şitul lunii noiembrie, după obţinerea acordului autorităţilor române din domeniul concurenţei, iar preţul depinde de noile contracte obţinute de GPV şi de profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) pentru anul în curs. "În ultimii doi-trei ani am analizat o duzină de posibile obiective din regiune. În afara valorii pentru acţionari, tranzacţia creşte potenţialul companiei în Europa Centrală şi de Est", a spus directorul Imprimeriei, Gábor Zsámboki.
Imprimeria ungară este prezentă pe piaţa românească din 2004, când a înfiinţat compania Tipo Direct la Cluj. Compa­nia ungară deţine în prezent 50% din acţiunile Tipo, iar printre acţionari se găseşte şi Díjbeszedö Holding. Impri­meria ungară şi Díjbeszedö au un acord strategic de colaborare privind România şi Republica Moldova.
Având în vedere compatibilităţile tehnice ale celor două companii din România, tipografia din Cluj şi cea a GPV din Bucureşti oferă oportunitatea de a acoperi întreaga piaţă ro­mâ­nească, mai spun reprezentanţii Imprimeriei din Ungaria.
Potrivit, Budapest Business Journal, GPV a avut anul trecut o cifră de afaceri de 4,3 mil. euro, în timp ce profitul EBITDA s-a ridicat la 446.000 de euro. Portofoliul de clienţi al GPV este compus din bănci (48% din total), furnizori de ser­vicii financiare (13%) şi companii de utilităţi (25%). Trei dintre cele mai mari cinci bănci din România sunt clienţi ai companiei, se arată în comunicatul Imprimeriei ungare.
TITL: Belgienii de la BelRom vor să construiască un mall la Electroputere Craiova
Cristi Moga
AcŢionarii companiei belgiene BelRom, care a finalizat pe piaţa locală cinci parcuri comerciale în urma unor investiţii de circa 300 de milioane de euro, au început procedurile de avizare pentru transformarea unor hale din cadrul platformei industriale Electroputere Craiova în centru comercial, denumit Electroputere Shopping Center.
Reprezentanţii firmei constructoare de locomotive Electroputere Craiova, compania Al Arrab, au solicitat Primăriei Cra­iova eliberarea unui cer­tificat de urbanism în vederea elaborării unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) prin care o serie de construcţii industriale de pe un teren de 15,3 ha să fie transformate în spaţii comerciale.
Solicitarea este făcută în numele firmei K&S Electric Power Point, controlată de două vehi­cule (Holdekor şi Carpa Holding), care deţin şi alte proiecte ale companiei belgiene BelRom.
Centrul comercial din Craiova ar urma să aibă atât magazine de îmbrăcăminte, cât şi un magazin de bricolaj şi unul de articole sportive, potrivit documentaţiei de pe site-ul Primăriei Craiova.
"În proiectul realizării Electroputere Shopping Center noi nu vrem să demolăm nimic decât anexele care se găsesc acolo. În rest, vom amenaja acele hale de la Electroputere, care vor fi însă adaptate la zilele noaste", a declarat pentru Mediafax Adrian Turhină, office project manager al Electroputere Shopping Center, care susţine că investiţia de la Craiova se ridică la 45 mil. euro.
La Craiova însă au mai fost începute în ultimii ani lucrări la alte două malluri - West Gate şi Adora Mall - însă construcţia acestor pro­iecte a fost suspendată ca urmare a dificultăţilor de închiriere şi finanţare a unor mari proiecte comerciale.
Pe de altă parte, belgienii de la BelRom au realizat pe piaţa locală proiecte mai simple şi mai ieftine - parcuri comerciale cu hipermarket, magazine de bricolaj, mobilier şi o galerie cu 50-60 de magazine - care pot fi mai uşor de finanţat în această perioadă. Belgienii au finalizat astfel de proiecte în Sibiu, Târgu-Mureş, Brăila, Focşani şi Bacău, primele trei proiecte fiind vândute pentru circa 240 de milioane de euro.
Reprezentanţii Electroputere au cerut aprobări pentru a transforma o parte din spaţiile industriale în mall
TITL: Gherghina, fondul de investiţii al Soc. Gen.: Ştiţi ce urăsc investitorii? Surprizele, chiar şi cele bune
Ioana David
Leo Gherghina, partener în cadrul fondului de investiţii Société Générale Assset Management (SGAM) Eastern Europe, deţinut de gigantul financiar Société Générale, care a preluat anul trecut 36% din acţiunile operatorului de servicii medicale MedLife pentru circa 20 mil. euro, face o paralelă între stat şi o firmă privată şi afirmă tranşant că dacă un investitor ar vedea că firma sa este la limita incapacităţii de plată şi el nu a ştiut nimic, ar schimba "urgent şi rapid consiliul de administraţie". În cazul unui stat, consiliul de administraţie este Guvernul.
"Într-un SA (societate pe acţiuni - n.red.) deţinut de un investitor, inclusiv financiar, decizia este până la urmă la acţionari, respectiv la Parlament (în cazul statului - n.red.), care deleagă către Consiliul de Administraţie, adică Guvern, care la rândul său deleagă către management, adică miniştrii, partea executivă, ceea ce nu înseamnă altceva decât execuţia bugetului aprobat", a spus Leo Gherghina pentru ZF.
În ultima perioadă mai mulţi oameni de afaceri şi manageri au luat poziţii dure vizavi de mediul politic, care pe lângă implementarea unor măsuri nepopulare precum majorarea TVA la 24%, s-au contrazis în declaraţii şi în ceea ce priveşte politica fiscală. Informaţii pe tema reducerii cotei unice, implementarea unei cote de impozitare progresivă sau majorarea în continuare a TVA au aruncat mediul de business în ceaţă şi îndreaptă investitorii către alte state, ca de exemplu Polonia.
"Ştiţi ce urăsc investitorii? Surprizele, inclusiv cele bune, ce să mai vorbim de cele proaste. (...) Statul preferat acum de investitori în regiune este Polonia care mănâncă cu polonicul banii europeni. Noi nu reuşim. Armatele de birocraţi exact asta ar trebui să facă: studiile necesare şi toate hârţoagele pentru privaţi. Aici nu mai există dihotomia stat - privat. Atragerea fondurilor ar trebui să fie program naţional", a spus Gherghina.
"Atragerea fondurilor europene ar trebui să fie program naţional"
De curând chiar şi reprezentanţii FMI şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la incapacitatea României de a atrage fondurile alocate de UE, care se reflectă într-un grad de absorbţie de aproximativ 10%. România are la dispoziţie până în 2013 fonduri europene structurale şi pentru agricultură în valoare de 20 mld. euro, din care în buzunarele beneficiarilor au intrat aproape 2 mld. euro. Dintre toţi, codaş la atragerea de fonduri europene este Ministerul Transporturilor, cu numai 38 mil. euro atraşi în ultimii trei ani, în condiţiile unei infrastructuri extrem de proaste.
Pesimist pentru al doilea semestru al anului
Leo Gherghina este extrem de pesimist în ceea ce priveşte evoluţia economică din acest an şi are o prognoză de minus 5% "dacă avem noroc". Prog­nozele macroeconomice din 2010 pentru regiune arată că România ar putea să fie unul dintre puţinele state care rămân în recesiune.
"Creşterea TVA a fost exagerată şi disperată. Există o problemă de costuri, nu de venituri. În semestrul doi economia va merge foarte prost. Vom vedea falimente şi reorganizări majore. E bine pentru că se curăţă economia de valori inventate şi în acelaşi timp este o oportunitate majoră pentru activităţile corecte din piaţă. Ce a trăit de la stat va cădea sau va deveni foarte clar de unde vin banii", este de părere Gherghina.
În ceea ce priveşte anul 2011, prognozele lui Gherghina nu sunt mai optimiste, vorbind "tot de un minus", în condiţiile în care "nu suntem în stare de altceva decât dacă ne ia valul pe creştere din UE".
Întrebat de ZF care este sentimentul printre investitori în prezent, el a spus: "Sunt unii strategici care investesc pe termen lung şi foarte bine fac. Financiarii speră". Partenerul de la SGAM mai este de părere că România are nevoie de un nou acord cu FMI, pentru că "cine ştie ce surprize sau omisiuni vom mai avea pe buget".
Prin preluarea MedLife anul trecut, SGAM a deschis lista tranzacţiilor în clinici private, continuată de Advent care a preluat CMU anul acesta şi de tranzacţia cu Euroclinic care este în pregătire.
Leo Gherghina a fost implicat anul trecut în preluarea de către SGAM a 36% din MedLife
TITL: După Citroën şi Harley-Davidson, Tăriceanu trece acum la Ford
Bogdan Alecu
Compania Naţională de Vânzări a Ford România, cel de-al doilea constructor auto de pe piaţa locală, a preluat oficial de ieri activitatea de import a mărcii americane de la Romcar, parte a Ţiriac Holdings.
Marca Ford s-a numărat printre primele aduse în România de grupul Ţiriac, afacere controlată de unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri români Ion Ţiriac.
În acelaşi timp, în luna august numărul de centre Ford de pe piaţa locală va creşte la 42, în condiţiile în care Automotive Trading Services, companie deţinută în proporţie de 85% de fostul premier Călin-Popescu Tăriceanu, va deveni cel de-al cincilea dealer Ford din Capitală, după ce şi-a transformat centrul din Băneasa în showroom al mărcii americane, renunţând la Citroën.
Astfel, reţeaua Ford din Capitală este alcătuită din Romcar Motors, cel mai mare dealer al mărcii americane cu două dealer­shipuri şi afaceri de peste 20 mil. euro în 2009, BDT, Colina Motors cu două centre şi Neste Automotive şi acum noul dealer ATS.
Automotive Trading Services a înre­gistrat anul trecut o cifră de afaceri de 15,7 mil. euro şi un profit brut de 53.000 de euro, potrivit datelor publicate pe Registrul Comerţului.
În 2008, businessul ATS a atins un nivel de 20 mil. euro şi un profit brut de aproape 1 milion de euro.
Oficialii ATS nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei, iar cei ai Citroën România nu au oferit niciun comentariu pe această temă.
Urmează noi investiţii?
În prezent pe piaţa locală sunt 42 de centre auto Ford, dintre care 11 sunt parte a reţelei ŢiriacAuto, divizia de retail auto a Ţiriac Holdings. Numărul acestora se va menţine relativ stabil în acest an, potrivit declaraţiilor anterioare ale lui Paul Flanagan, directorul Companiei Naţionale de Vânzări a Ford România.
În ceea ce priveşte dezvoltarea ATS aceasta este cea de-a doua modificare după investiţia de 0,7 mil. euro într-un nou showroom destinat motocicletelor Harley-Davidson în cadrul aceluiaşi centru unde este şi Citroën din Băneasa, pe terenul firmei Băneasa Investment SA controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu.
ATS mai deţine în prezent un centru Citroën situat la intersecţia dintre bulevardul Barbu Văcărescu şi şoseaua Pipera Tunari. Cel mai probabil, în următoarele săptămâni compania controlată de fostul premier va deschide un nou showroom al mărcii franceze la parterul unei clădiri de birouri din Băneasa, în timp ce serviceul noului centru Ford din Băneasa va rămâne şi service Citroën.
Automotive Trading Services a fost până în vara anului 2007 importatorul Citroën pe piaţa locală, fiind la începutul anilor '90 printre primii importatori de pe piaţa locală, în prezent activitatea de import fiind coordonată de Citroën România, re­prezentant al constructorului francez pe piaţa locală.
Afaceri în creştere pentru Ford pe piaţa locală
În prezent reţeaua Citroën din Capitală este alcătuită din patru centre - Cars Trading, la ieşirea pe autostrada Soarelui, ATS în Pipera şi doi dealeri S.D. Prestige Impex în partea de sud a Bucureştiului.
Vânzările Ford pe piaţa locală au înregistrat la nivelul primului semestru al acestui an o creştere de peste 8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, la aproape 5.120 de autovehicule, potrivit statisticilor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), fiind printre primele mărci auto care au revenit pe plus în acest an. În acelaşi interval, vânzările Citroën au scăzut cu 23%, la puţin peste 1.000 de autovehicule, în condiţiile în care piaţa totală a înregistrat o scădere de aproximativ 25% la nivelul primelor şase luni.
Romcar nu se închide
Romcar va deveni compania responsabilă de partea de aftersales şi componente auto din cadrul Ţiriac Holdings, potrivit unor surse din piaţă. Oficialii companiei nu au oferit niciun comentariu pe această temă.
În continuare, la conducerea Romcar va rămâne Gabriel Bondarenco, potrivit aceloraşi surse, care a preluat funcţia de director general în vara anului trecut, după ce Cătălin Gavra a fost promovat în funcţia de director general al ŢiriacAuto, divizia de retail auto a Ţiriac Holdings. Compania a atins anul trecut o cifră de afaceri de peste 131 mil. euro, reprezentând aproape jumătate din businessul de import auto al grupului Ţiriac.